Statiunea Soveja

Imagine preview
(6/10 din 4 voturi)

Acest referat descrie Statiunea Soveja.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: apostol viorica

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Economie, Turism

Cuprins

Imaginea turistica a statiunii sau localitatzii turistice
Interesul fact locali cu privire la ind turismului
Posibilitatile de dezv a statiunii turistice
Caile de acces : rutiere ; feroviare; aeriene;maritime
Semnalizarea rutiera
Dezv transporturilor locale:calitatea serviciilor de transport;costul transferurilor de la aeroport sau de la gara in centrul orasului
Perspective si proiecte care pot influienta turismul local
Calitatea primilor turisti si nivelul de cunoastere al limbii straine de catre personalul unitatii
Durata sezonului turistic
Conditiile meteorologice: climatul, sezonalitatea, precipitatiile, vanturile,puritatea aerului,frecventa zilelor insorite, durata si grosimea stratului de zapada, etc.
Frumusetea peisajului natural
Valoarea terapeutica a unor elemente (izvoare de apa minerala si termala, namoluri terapeutice,microclimat si topoclimat)
Patrimonial cultural-istoric
Conditii demografice (nr, structura, si dinamica pop, forta de munca , migratia, etc)
Conditiile social-economice si influienta lor asupra activitatii de turism(interdepenta turismului cu celelalte ramuri social-ec)
Calitatea si protectia mediului
Securitatea turistilor (agresiuni, furturi)
Integrarea turistilor in viata comunitatzii locale a statiunii turistice
Apropierea de principalele pct de atractie ale regiunii (plaja, izvoare de apa minerala, monumente de arta si arhitectura)

Extras din document

Imaginea turistica a statiunii sau localitatii turistice

Situata la 82 km de Focsani, pe valea raului Susita, Soveja dispune de toate atuurile pe care natura le poate oferi unei statiuni balneoclimaterice, climat tonifiant (cea mai ozonata statiune din Europa), izvoarele minerale (recomandate in tratamentul starilor de surmenaj fizic si intelectual sau al bolilor aparatului locomotor), liniste si peisaje frumoase.

Aici, in anul 1853, scriitorul Alecu Russo a descoperit balada Miorita.

Interesul factorilor locali cu privire la industria turismului

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Vrancea, Marian Oprisan, vrea sa realizeze o telegondola care sa uneasca statiunile turistice Soveja si Lepsa, informeaza Adevarul online in editia de vineri.

Oprisan a precizat ca aceasta telegondola ar putea fi construita cu fonduri europene, in cadrul proiectul de infrastructura pentru turism din zona Tulnici-Lepsa-Gresu-Soveja, care urmeaza sa fie finantat in Vrancea in urmatorii ani. Deocamdata, proiectul se afla in faza de licitatie la minister, a spus Oprisan.

Proiectul este in valoare de aproximativ 14 milioane euro si a fost gandit in 2003. Consiliul Judetean intentioneaza astfel sa faca din zona Lepsa-Soveja o veritabila statiune montana cu partie de schi deservita de o instalatie de transport pe cablu, puncte de informare - documentare turistica, serviciu salvamont, dispensar medical, serviciu civil de pompieri.

De asemenea, se are in vedere imbunatatirea si conservarea calitatii mediului prin realizarea unor gropi de gunoi ecologice. Totodata, se urmareste valorificarea prin turism a unor traditii, mestesuguri si obiceiuri locale, pe cale de disparitie.

(1) Statiunea turistica atestata este administrata de consiliul local în a carui raza teritoriala se afla.

(2) Consiliul local exercita în acest domeniu urmatoarele atributii:

a) urmareste respectarea prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate pentru

unitatea administrativ-teritoriala din care face parte statiunea turistica atestata, precum si a altor reglementari legale

privind reabilitarea, conservarea si protejarea valorilor de patrimoniu natural si construit;

b) urmareste construirea, amenajarea si administrarea terenurilor sportive, parcurilor de distractii si a spatiilor

verzi;

c) urmareste desfasurarea activitatii turistice din statiune astfel încât agentii economici din turism sa aiba acces

nediscriminatoriu la resursele turistice si sa respecte normele de punere în valoare si de protectie a acestora;

d) urmareste ca activitatile economice care se desfasoara în statiune sa nu aduca atingere intereselor dezvoltarii

turismului în zona;

e) actioneaza pentru protectia mediului înconjurator prin masuri si programe speciale în vederea încurajarii si

dezvoltarii functiei turistice a statiunii si eliminarii tuturor surselor de poluare, inclusiv a celor de poluare sonora

Posibilitatile de dezvoltare a statiunii turistice:

transformarea turismului intr-un sector viabil climatic, concurential si generator de locuri de munca si de profit;

dezvoltarea si modernizarea structurilor turistice;

lansarea si exploatarea in folosul comunitatilor rurale a programelor turistice promovate de asociatia judetelor de munte;

infiintarea cadrului institutional adecvat pentru asigurarea accesului unui numar tot mai mare de turisti.

Caile de acces: rutiere (drum local, national sau autostrada); feroviara (distanta pana la cea mai apropiata gara); aeriene (cel mai apropriat aeroport); maritme (port maritime sau fluvial)

TRASEE TURISTICE

Oaspetilor Vrancei le stau la dispozitie 13 trasee turistice marcate, pe parcursul carora peisajul geografic apare in totalitatea trasaturilor ce-i confera prestanta, atractivitate si, nu mai putin, interes stiintific. Laolalta, traseele alcatuiesc o retea cu caracter aproximativ rectangular, urmeaza deopotriva aliniamente orografice si hidrografice principale si secundare, permitind astfel alegerea cu usurinta a celor mai inedite itinerare, capabile sa satisfaca o gama foarte larga de preferinte corespunzatoare experientei in drumetiile montane, virstei, alcatuirii numerice a grupurilor, scopurilor drumetiei, timpului disponibil etc.

In ansamblul lor, traseele nu prezinta grad de dificultate care sa-l puna pe drumet in situatii critice. Exista insa si unele portiuni care, datorita detaliilor de forma ale reliefului, inclinarii suprafetei topografice, dlferentelor de inaltime accentuate, caderilor de pietre, avalanselor si altor factori, necesita prudenta sporita. Pe de alta parte, toate traseele sint accesibile si iarna, insa numai turistilor experimentati si bine echipati.

Despre timpul necesar parcurgerii traseelor, facem urmatoarele precizari:

el este raportat la conditiile de mers in sezonul de vara si corespunde sensului dat de enuntul traseului, putind fi, teoretic, mai mic in situatia parcurgerii lui in sens invers, daca astfel se trece la altitudini, evident, inferioare (si exista asemenea cazuri);

au fost inclusi si timpii consumati in popasurile absolut necesare refacerii capacitatii fizice (obisnuit, intre 5 sl 15 minute), in opririle scurte (1-3 minute) pentru "respiro" sau tururi de orizont ocazionale, precum si cel afectat dejunului (de pina la 45-60 minute);

s-a avut in vedere ritmul de mers specific grupului alcatuit din 10 persoane (in medie), cu rucsacuri in greutate corespunzatoare virstei de 20-40 ani, cu pregatire si echipament pentru o excursie de minimum doua zile.

In sprijinul alegerii returului drumetiei, pe un alt traseu decit cel parcurs in prima etapa, cit si pentru diversificarea itinerarelor montane, au fost consemnate si numerele traseelor cu care acesta se intersecteaza, punctele de legatura fiind identificate si pe harta turistica anexata ghidului (potrivit locului, intersectiile sint mentionate si in text). De asemenea, s-au avut in vedere si potecile nemarcate, adiacente traseelor, relatii asupra lor fiind oferite la momentul oportun.

Cea mai mare parte a traseelor marcate foloseste drumuri forestiere, recent amenajate, care patrund adinc in interiorul muntelui, poteci pastorale, sau tronsoane din terasamentele fostelor cai ferate forestiere, cu ecartament ingust. In ceea ce priveste acestea din urma, la inceputul secolului XX, in Muntii Vrancei a existat o retea feroviara in scopul valorificarii materialului lemnos din majoritatea bazinelor hidrografice.

Aceasta retea a fost conceputa in asa fel incit mai fiecare bazin era strabatut de doua "magistrale": una, pe firul vaii, si cealalta, pe versantii ei, trecind adesea, prin sei, in bazinele hidrografice vecine. In diferite puncte ale aceluiasi bazin, cele doua "magistrale" se legau prin asa-numitele "planuri inclinate". Liniile feroviare, ramase in "arhiva" Muntilor Vrancei, poarta amintirea trista a exploatarii intensive si irationale a padurilor, practicata odinioara pe scara larga, iar consecintele dezechilibrului ecologic, creat astfel, inca se mai resimt.

Asa se explica de ce multe din traseele turistice actuale, care se desfasoara in cuprinsul unuia ori al mai multor bazine hidrografice, intercepteaza vechile terasamente ale drumurilor de fier (pe unele utilizindu-le fidel) din lungul vaii sau, numai, pe cote de pe versant. Aceasta relatie intimplatoare este ilustrata pe toate itinerarele montane.

Fisiere in arhiva (1):

  • Statiunea Soveja.doc