Studiu privind absorbția fondurilor structurale de către Ungaria

Există patru tipuri de Fonduri Structurale, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat. Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDER) sprijină crearea de infrastructuri, investiţiile destinate ocupării forţei de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi asistenţa întreprinderilor mici. Fondul Social European (FSE) este menit să promoveze reintegrarea pe piaţa forţei de muncă a şomerilor şi a grupurilor defavorizate, în special prin finanţarea sistemelor de instruire şi a sistemelor de asistenţă la angajare.

Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) contribuie la adaptarea şi modernizarea acestui sector. Secţiunea “Orientare” a Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA-Secţiunea Orientare) finanţează măsuri în vederea dezvoltării rurale şi oferă sprijin agricultorilor, în special în regiunile rămase în urmă. Pe lângă Fondurile Structurale există si alte instrumente financiare, printre care Fondul de Coeziune.

Cele mai multe fonduri – absorbite de Budapesta

Miliardele primite de la Uniunea Europeană nu au reuşit să accelereze dezvoltarea economică a zonelor sau localităţilor cele mai defavorizate din Ungaria, a constatat ultimul raport al Comisiei Naţionale de Statistică. Cauzele sunt multiple, printre care probleme organizatorice, stabilirea eronată a ierarhiilor sau altele. În pofida Planului Naţional de Dezvoltare din anii 2004 şi 2006, calitatea vieţii în cele mai sărace regiuni nu s-a îmbunătăţit şi nu s-a reuşit diminuarea rămânerilor în urmă importante faţă de media UE.

În acelaşi timp, a crescut diferenţa dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Potrivit raportului Comisiei, cele mai multe fonduri au fost absorbite de Budapesta şi zonele adiacente, în schimb judeţele sărace, Bekes şi Szabolcs-Szatmar- Bereg (estul Ungariei), nu au ştiut să profite de posibilităţile oferite. Câştigătorii celor mai multe programe operaţionale ale UE vizând creşterea competitivităţii economice au provenit din capitală sau localităţi din Ungaria centrală, unde rata de absorbţie a fondurilor europene a fost cea mai ridicată.

Cele mai mari diferenţe se înregistrează la programele de mediu şi infrastructură. Aici, rata de absorbţie este de opt la unu în favoarea Ungariei centrale, cea mai dezvoltată economic, deşi în cadrul programelor UE există măsuri şi resurse separate care puteau fi utilizate numai de regiunile rămase în urmă. Datele macroeconomice ilustrează de asemenea decalajul dintre regiunile sărace şi cele bogate, cu toate că şi în acest domeniu au fost alocate miliarde de euro. Este vorba de crearea de noi locuri de muncă, venitul net al angajaţilor şi şomajul. Astfel, în judeţul Szabolcs-Szatmar-Bereg, şomajul a crescut de la opt la sută în 2004 la 14 la sută în 2006. În schimb, cifra este doar de patru la sută în regiunea Budapesta.

Ungaria – pe penultimul loc între statele UE

Problema fundamentală, apreciază analiştii, este că, în 2005, absorbţia fondurilor vizând dezvoltarea regiunilor rămase în urmă a fost numai de 25%, iar în 2006 de 23%, ceea ce situează Ungaria pe penultimul loc între ţările membre ale UE. Comparativ, în 1993-1994, când au fost create fondurile structurale, Spania, Grecia, Irlanda şi Portugalia au reuşit să utilizeze în medie 50% , cea din urmă chiar 74%.

Potrivit specialiştilor, această stare de fapt se datorează acţiunilor lente ale instituţiilor specializate în analizarea proiectelor, birocraţiei excesive şi supercentralizării, a întârzierii în formarea de cadre în problemele fondurilor structurale. La aceasta se adaugă şi sărăcia unor judete care nu au fost în stare să găsească fondurile care reprezentau partea lor din proiectul prezentat pentru aprobare. Ei recomandă o atenţie mai mare în deciziile privind acordarea fondurilor europene, acestea fiind unica sursă pentru realizarea reformei structurale a ţării.

Fondurile structurale pentru perioada 2007 – 2013

Programul Operational pentru Energie si Mediu ( POEM, in limba maghiara KEOP) este unul dintre cele 15 programe operative ale Noului Plan Maghiar de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013 (UMFT), care se refera la Cadrul Strategic National de Referinta al Uniunii Europene (NSRK).

In aceasta perioada, Ungaria primeste 22,4 miliarde euro de la Fondurile Structurale, ceea ce inseamna de trei ori mai multi bani pe an fata de perioada 2004 - 2006, pentru dezvoltarea unor proiecte. Statul maghiar ofera 15% pentru asta, ceea ce insumeaza valoarea de aproapre 26,2 miliarde euro. Mai mult decat atat, Ungaria primeste o sursa pentru dezvoltare de 3,4 miliarde euro de la Sectiunea “Orientare” a Fondului European de Garantare si Indrumare Pentru Agricultura (EAGGF) si de la Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului(FIFG).

Din aceasta suma, 4,9 miliarde euro sunt alocate pentru Programul Operational pentru Energie si Mediu, inclusiv cofinantarea de 15% de catre statul maghiar.In aceasta noua perioada, 2007 – 2013, procedurile pentru toate programele operationale au fost mai simple si mai rapide, decat cele din perioada 2004 – 2006. Pentru a ajuta procedurile, a fost introdusa aplicarea online, unde solicitanti pot aplica electronic, se pot informa despre plati, si pot urmari cererile facute.