Studiul privind concurența în cadrul restaurantelor cu regim catering din Municipiul Cluj-Napoca

ARGUMENT

Statisticile demonstrează că în ultimii ani serviciile de catering s-au extins tot mai mult în ţara noastră datorită unei multitudini de factori – schimbarea modului de viaţă a oamenilor – respectiv a obiceiurilor gastronomice, timpul redus petrecut acasă şi nu în ultimul rând preţurile din ce în ce mai accesibile. În Cluj Napoca exista peste 150 de firme cu profil de servicii de catering dintre care doar câteva sunt cunoscute bine pe piaţă: Exclusiv Catering, Nemar Catering, Expand, Gyros Catering, Ptimex Catering , Class Catering – acestea sunt cele mai mari. Rata de saturaţie a pieţei este mică, iar ofertanţii pieţei de profil, la nivel local şi naţional, sunt tot mai interesaţi în promovarea produselor şi serviciilor de catering prin creşterea calităţii şi diversificarea ofertelor astfel încât să satisfacă aşteptările tot mai mari şi gusturile tot mai sofisticate ale clienţilor.

Tehnologia culinară modernă, cu toate exigenţele ei, nu se mai poate sprijini numai pe intuiţia, talentul sau îndemânarea lucrărilor din activitatea productivă a acestui sector, producându-se mutaţii rapide în procesul de prelucrare, în sortimentul produselor comercializate, în cererea de consum, intensificându-se interdependenţele cu alte sectoare de activitate.Oferta de produse alimentare trebuie să corespundă noilor exigenţe, specifice omului modern, tentat tot mai mult de procurarea hranei gata preparate .

Serviciile de catering de bază se referă doar la prepararea şi la livrarea mâncării, însă multe dintre acestea îşi extind oferta, furnizând băuturi, veselă, decoraţiuni şi personalul necesar servirii participanţilor la eveniment.

Cu toţii am fost la nunţi şi la diverse evenimente iar singurul lucru pe care aceste evenimente îl au in comun este gama largă de mâncăruri puse la dispoziţie. În timp ce majoritatea dintre noi ne-am gândi doar la bogăţia meniului şi la modul de a-i face pe meseni să guste din plin mâncărurile puse la dispoziţie, alţii, cu un spirit antreprenorial mai dezvoltat, s-ar intreba ce oportunităţi de afaceri sunt ascunde sub tavile de argint încărcate cu bucate.

Lucrarea cuprinde 4 capitole în care mi-am propus sǎ tratez domeniul catering-ului, (evenimentele private petrecute în familie, precum nunţile, botezurile, aniversările, dar şi prânzurile de afaceri, intâlnirile de consilii directoare şi dineurile), şi posibilitatea de adaptare a firmelor la cerinţele consumatorilor.

În primul capitol sunt prezentate consideraţiile generale ale pietei: concept şi structură, funcţiunile şi rolul pieţei, tăsăturile definitorii ale pieţei: cererea, oferta ,concurenta:-confruntarea dintre aceşti agenţi economici care acţionează în domeniul catering-ului pentru obţinerea de cât mai multe avantaje.

Al doilea capitol vizeazǎ cele 5 sisteme de servire practicate în unităţile de alimenataţie astfel: servirea de către ospătar, servirea rapidă (fast-food), room – service, servirea prin automate, autoservirea şi nu in ultimul rând servirea la domiciliu (catering).

În cel de-al treilea capitol am dezbătut probleme legate de catering pe piaţa clujeana făcând referire la evoluţia servicilor de catering precum şi prezenatarea firmelor prestatoare de servicii de catering. Deasemenea am considerat importante strategiile concurentiale.

Studiu de caz include prezentarea clienţilor datorită cărora firma şi-a câştigat un renume satisfacându-le nevoile prin diferite metode, străduindu-se să ţină pasul cu tehnologia,ceea ce presupune diferenţierea preţurilor practicate de aceste firme în cadrul evenimentelor. Multe dintre acestea sunt nevoite să menţină preţuri ridicate deoarece calitatea serviciilor oferite este îndradevăr corespunzătoare.

Lucrarea mai conţine concluzii şi propuneri ce se desprind în urma comparaţiei făcute între aceste firme din sectorul de catering, sugestii şi propuneri privind menţinerea şi imbunătăţirea continua a calităţii produselor şi serviciilor oferite odată ce şi-au câştigat un renume şi deasemenea strategii pentru atragerea noilor clienţi.

Materialul bibliografic necesar elaborǎrii lucrǎrii l-am obţinut consultând fondurile de împrumut ale bibliotecilor: Biblioteca Central Universitarǎ “Lucian Blaga”, Biblioteca “Colegiului Economic Iulian Pop”.

Pentru obţinerea unor informaţii despre strategiile adoptate şi clienţii firmelor am consultat site-urile acestora şi am luat legătura cu diferiţi angajaţi ai acestor firme.

Cap.1 Piaţa şi mecanismul concurenţial

1.1. Piaţa-concept şi structură

”Piaţa constituie un mecanism de organizare socială care se bazează pe diviziunea muncii.”

Piaţa-termen ce relevă intâlnirea cererii cu oferta uneia sau mai multor mărfuri,stabilirea preţului şi a cantităţilor care se schimbă.În viaţa de toate zilele piaţa poate fi intlânită sub numeroase forme: târguri,hale publice, reţele de magazine, supermagazine, poziţii de vânzare, case de comenzi, burse, tranzacţii între firme.Indiferent de formele sub care se prezintã, piaţa este epicentrul în jurul căreia gravitează activitatea economică contemporană.Piaţa este necesară pentru a realiza legătura dintre producători şi consumatori, oferind participanţilor informaţiile necesare pentru a putea decide ce, cât şi pentru cine să producă, dar şi ce, cum şi cât să se consume.

Piaţa a apărut cu multe secole în urmă ca punct de legătură între producţie şi consum, atunci când funcţiile acestor două sfere economice sau separat în timp şi spaţiu. În decursul secolelor schimbările dintre producători şi consumatori s-au extins şi s-au perfecţionat. Piaţa modernă din ţările avansate economic s-a constituit şi s-a consolidat în ultimele secole. Piaţa fiind o categorie a economiei de schimb reflectă sistemul de relaţii vânzare-cumpărare între diferiţi agenţi economici şi un mecanism complex ce constă din cerere şi ofertă, concurenţă, preţuri, etc.

Piaţa verifică, în ultimă instanţă, concordanţa sau neconcordanţa dintre volumul, structura, calitatea producţiei (ofertei) şi nivelul, structura şi calitatea consumului (cererii). Prin informaţiile oferite de piaţă, agenţii economici pot acţiona în sensul realizării concordanţei relative dintre cerere şi ofertă.

Importanţa şi semnificaţiile pieţei

Pe baza corelaţiei cerere-ofertă-preţ câmpul de manifestare al pieţei este foarte cuprinzãtor astfel:

• producţia determinã consumul furnizându-i bunurile necesare prin vânzare-cumpãrare;

• consumul se realizeazã prin cheltuirea veniturilor obţinute de agenţii economici pentru a-şi procura bunurile provenite din producţie;

• se asigurã reproducerea bunurilor consummate prin cumpãrarea factorilor de producţie necesari de pe pieţele specifice şi utilizarea lor

• se formează structura producţiei şi consumului prin selecţionarea bunurilor ce corespund nevoilor şi au succes pe piaţã;

• se constitue modele de consum pe categorii socioprofesionale,de vârstă, de mediu de viaţă, de venituri.

Fenomenul economic complex piaţa, întruneşte multiple ipostaze şi accepţii. Fiecare accepţie este, corectã; sensul profound al pieţei poate fi definit numai prin considerarea tuturor accepţiilor în unitatea lor:

• piaţa este spaţiu economic în care se poziţioanează agenţii economici care în acţiuniile lor cooperează şi totodată se concurează.

• piaţa este locul de intâlnire a agenţilor economici, grupaţi în cumpărători şi vânzători, unde fiecare îşi exprimã cererea şi oferta în condiţiile concrete de realizare a vânzării cumpărării.

• piaţa este cadrul de formare a preţului.

Structurile pieţelor se diferenţiază în funcţie de:

• numărul şi forţa economică a producătorilor şi consumatorilor şi, deci, de posibilitatea influenţării preţului

• gradul de diferenţiere al produselor dintr-o anumită categorie, corespunzătoare unei anumite trebuinţe şi de substituire a unor produse cu altele

• gradul de mobilitate a factorilor de producţie (muncă, natură, capital)

• gradul de transparenţă a pieţelor (de certitudinea cunoaşterii cererii şi ofertei).