Subiectul pentru Lucrarea Obligatorie la Disciplina Istoria Economiei Mondiale - Politica Economica a Liberalismului

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Subiectul pentru Lucrarea Obligatorie la Disciplina Istoria Economiei Mondiale - Politica Economica a Liberalismului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Cuprins

Conjunctura istorica 3
Precursorii liberalismului economic 3
W. Petty 4
J Loke 4
Ettiene Bannat de Condilliac 4
Doctrina economica liberala 5
Geneza liberalismului economic 5
Trasaturile liberalismului economic 5
Dezvoltarea liberalismului economic 6
Evolutia liberalismului clasic economic 10
Contributia lui David Ricardo la evolutia liberalismului clasic economic 10
Contributia lui J.B. Say la sistematizarea economiei de piata 12
Liberalismul economic in Romania 13
Bibliografie 16

Extras din document

1. Conjunctura istorica

Perioada cuprinsă între secolele XVII-XVIII a fost marcată de prefaceri importante în planul gândirii economice. Astfel, la mijlocul sec. al XVIII- lea, fiziocraţii iniţiază teoria unui “capitalism agrar”, inspirat din experienţa engleză şi care nu exista la acea dată în Franţa decât în mod excepţional. Cu două secole în urmă, mercantiliştii elaboraseră, la rândul lor, teoria unui “capitalism esenţialmente comercial”, “a unei economii care este în serviciul puterii, servindu-se în acelaşi timp de putere pentru propriile scopuri”. Revoluţia industrială din Anglia secolului al 18-lea va reprezenta însă ocazia şi suportul unor reflexii fundamentale pentru constituirea ştiinţei economice ca disciplină autonomă. Încă înaintea acestei perioade se înfiinţaseră o serie de manufacturi care acum prosperă, dezvoltând la rândul lor, economia de piaţă. Maşinismul ia amploare şi se substituie muncii manuale. Descoperirile de ordin tehnic – suveica zburătoare, maşina cu aburi etc. – vor dota industria engleză cu un potenţial uriaş de producţie faţă de cel existent până atunci. Ştiinţele exacte, ştiinţele naturii cunosc o mare dezvoltare: mecanica, fizica, matematica şi filozofia progresează.

2. Precursorii liberalismului economic

Trecerea de la mestesugurile medievale la atelierele capitaliste de tip manufacturier a dus la adâncirea diviziunii muncii, la extinderea muncii salariate care la rândul lor au condus la amplificarea si complicarea productiei, a circulatiei marfurilor, la extinderea economiei de piata. În aceste conditii s-a impus si dezvoltarea gândirii economice întrucât teoria mercantelista devenise prea îngusta, nu mai era în masura sa corespunda si sa rezolve noile cerinte ale dezvoltarii economice. În noile conditii nu mai era suficient critica mercantelismului, a gândirii si practicii sale, aparitia unei noi gândiri si proiectii economice. Au aparut noi reprezentanti ai unei noi gândiri ca: W. Petty, J. Loke, David Huna, în Anglia, Etienne Condiliac, în Franta, B. Franclin în America, W. Petty (1623 – 1687) prin gândirea sa s-a situat deschis pe pozitiile burgheziei industriale engleze. El si-a expus ideile economice în lucrari ca „Trat asupra impozitelor si contributiilor” – 1662 si „Aritmetica politica”.

W. Petty a folosit ca metode de sustinere a ideilor sale statistica si descriptiva.

Totodata Petty a fost primul gânditor care a transferat problema economica din sfera circulatiei în cea a productiei. Cea mai importanta contributie a lui W. Petty la dezvoltarea gândirii economice o constituie începutul teoriei valorii bazate pe munca si de aici a teoriei valorii. W. Petty face distinctie între pretul natural al marfii determinata de munca cheltuita pentru obtinerea acesteia si pretul de piata înteles ca expresia în bani a valorii marfii. Marimea valorii este determinata de cantitatea de munca cheltuita pentru producerea marfii si se afla în raport direct proportional cu timpul de munca si invers proportional cu eficienta sau productivitatea muncii. Dupa el, munca da valoare marfii, iar marfurile sunt egale când ele încorporeaza aceeasi cantitate de munca.

Conceptia lui W. Petty a avut si unele limite astfel:

- el confunda valoarea cu utilitatea sau valoarea de întrebuintare;

- de asemenea el apreciaza eronat ca masura marimii valorii este data de timpul de munca individual cheltuit de fiecare producator pentru obtinerea marfii;

- pentru Petty valoarea marfii este identica cu valoarea de schimb pe care o dau banii, si în consecinta munca creeaza valoare numai în situatia în care produsul muncii poate fi transformat în bani.

Pornind de la conceptia asupra valorii W. Petty a încercat sa explice si alte categorii economice ca: renta funciara, dobânda, salariul, plusprodusul, pretul pamântului.

Renta funciara este exprimata de W. Petty ca valoare care ramâne dupascaderea cheltuielilor de productie (salarii si consumuri materiale) din valoarea produselor agricole. În lucrarile sale apare pentru prima data notiunea de renta diferentiata determinata de fertilitatea diferita a terenurilor si de deosebirile în ce priveste departarea de piata.

Salariul – marimea acestuia este determinata de valoarea mijloacelor de subzistenta necesara lucratorului pentru a trai, a muncii si a-si întretine familia. El constata ca lucratorul consuma mai multa munca decât îi este necesar pentru producerea mijloacelor de subzistenta de care are nevoie restul el l-a identificat cu plus produsul pe care l-a identificat cu renta funciara. Desigur, multe dintre conceptiile sale sunt confuze si chiar gresite, dar în ansamblu, prin gândirea novatoare promovata el a deschis drumul spre transformarea economiei într-o ramura distincta, autonoma a stiintei.

J. Loke (1632 – 1704)

De pe pozitii filozofice J. Loke a abordat atât teme politice dar si economice. Din cadrul problemelor economice, el s-a ocupat de cea a schimbului considerând ca valoarea banilor este relativa, fiind determinata de cantitatea de marfa aflata în circulatie.

Ettiene Bannat de Condilliac a initiat primele reflectii în favoarea teoriei întemeiata pe utilitate si varietate. Sintetizând putem aprecia ca gândirea mercantelista si gânditorii de la sfârsitul sec. al XVII- lea, prin conceptiile afirmate au deschis calea cercetarii sistematice a economiei, pregatind astfel terenul unei cercetari reale, obiective, a unei tratari sistematice a problemelor economice.

3. Doctrina liberala economica

A. Geneza liberalismului economic

Prin persistenta în timp si spatiu, universalitatea, utilitatea si eficienta sociala pe care a administrat-o, liberalismul constituie una dintre cele mai complete si marcante elaborate doctrine ale societati moderne si contemporane. Timp de mai multe secole liberalismul e constituit în special pentru societatea europeana, temeiul marilor prefaceri politice, economice, spirituale si nationale, inclusiv a unui nou model de gândire, conduita politica si economica. Acelasi liberalism a constituit pentru cele mai multe tari si popoare drept fundamentul ideologic al luptei nationale, a realizari sau desavârsiri unitatii nationale, a câstigari independentei politice si economice sau a asezarii pe principii noi moderne a dezvoltarii ulterioare a vietii sociale.

Doctrina cu caracter universal, liberalismul a dat temei si sens dezvoltarii umanitatii, contribuind în mod hotarâtor la aparitia, dezvoltarea si consolidarea unui nou mod de productie si de viata, a unui nou tip de societate umana bazata pe noi principii si relatii interumane, pe un nou mod de organizare si conducere a societatii.

Pentru prima oara termenul de liberalism apare la lexicograful Claude Boiste în 1823, fiind asociat cu lupta pentru libertate a burgheziei si având o dubla semnificatie atât politica cât si economica.

În general termenul de liberalism a sintetizat ansamblul aspiratiilor si revendicarilor înnoitoare din societatea europeana dintre mijlocul sec. al XVII-lea si al XIX-lea. În primele sale manifestari liberalismul a vizat domeniul politic fiind sinonim cu înlaturarea absolutismului, impunerea principiului separarii puterii, a statului de drept, a reprezentativitatii si a drepturilor si libertatii cetatenilor.

În plan economic în esenta sa liberalismul urmarea:

- înlaturarea relatiilor de productie feudale, a modului de organizare si exploatare a muncii iobagiste;

- înlaturarea oricarui fel de constrângere economica;

- diminuarea si restrângerea rolului statului în viata economica;

- proclamare libertatii tranzactiilor economice.

Raspândirea si dezvoltarea liberalismului economic a avut loc în ritmuri si conditii foarte diferite de la o tara la alta, în functie de împrejurarile concrete nationale si internationale. În Franta, liberalismul economic a fost consacrat de revolutia burgheza din 1789, în Anglia evolutia liberalismului a început mai devreme si a învins definitiv abia la mijlocul sec. al XIX-lea prin abolirea ''legilor cerealelor'' – 1846, în unele din tarile din Europa Rasariteana, primele semne ale liberalismului economic apar catre sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul celui urmator.

Fisiere in arhiva (1):

  • Subiectul pentru Lucrarea Obligatorie la Disciplina Istoria Economiei Mondiale - Politica Economica a Liberalismului.doc

Alte informatii

UCDC, REI, Istorie economica