Tendințe geopolitice în zona Mării Negre

Considerata, alternativ, o “mare uitata” de navigatorii lumii libere, un “ avanpost” al comertului mondial la Gurile Dunarii, Donului sau Niprului, o “mare practic închisa” sau o veritabila “placa turnanta” intre Europa, Asia Mica si stepele nesfarsite ale Rusiei, Marea Neagra revine astazi n actualitate .

Mare cu stramtori, Marea Neagra a cunoscut, in decursul istoriei popoarelor sale riverane, sapte perioade istorice alternative: trei de libertate de navigatie si patru de ingradire a navigatiei europene. In aceste perioade “inchise” monopolul a fost exercitat succesiv de: Imperiul Roman (secolul 1 i.e.n. – 330), Imperiul Bizantin (330-1204), Imperiul Otoman (1484-1829) si Uniunea Sovietic a (1945-1989).

Perioadele de libera navigatie au imprimat o activitate comerciala prospera cetatilor din aceasta parte a Europei, supuse unui dublu si încrucisat proces de culturalizare si de evolutie politica autonoma. Cele patru perioade de închidere a strâmtorilor Marii Negre - Dardanele si Bosforul - oricarei navigatii straine au coincis cu stagnarea economica a tuturor tinuturilor riverane , stagnare urmata, foarte curând, de reorientalizarea lor si de lichidarea autonomiei lor politice, în totalitate sau în cea mai mare masura.

Astazi, la mai mult de o decada de la terminarea razboiului rece dar si a încetarii monopolului sovietic asupra Marii Negre, se poate constata o noua internationalizare a zonei. Interesele economice si comerciale plasate în acest spatiu avantajos de contact între mai multe civilizatii si continente, precum si conectarea sa la piata mondiala pot determina optimizarea unui nou ciclu de prefaceri. De asemenea, se pot mentiona si alti factori contemporani care au influentat coordonatele geostrategice ale regiunii Marii Negre:

- aparitia unei linii de demarca tie intre actualele si potentialele conflicte din jurul bazinului pontic (Balcanii, Transnistria, Crimeea, Nordul Caucazului);

- activitatea navala în Marea Neagra a crescut foarte puternic: flota turca s-a lansat într-un ambitios program de modernizare, flota româna si cea bulgara au intensificat contactele cu flotele apartinând SUA si celorlalte state ale NATO, dar, cel mai important, tot mai multe bastimente apartinand unor state care nu au frontiere la Marea Neagra trec acum frecvent prin stramtori;

- bazinul Marii Negre tinde sa devina centrul unui proces de integrare economica; astfel, Organizatia de Cooperare Economica a Marii Negre (OCEMN) include in acest moment Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Romania, Rusia, Ucraina si Turcia, relatia strategica fundamentala conturandu-se pe axa Ankara - Bucuresti;

- importanta acestui proces este subliniata si de interesul puternic al unor state neriverane, cum ar fi Austria, Germania, Italia, Israel, deocamdata observatori ai OCEMN;

- pentru a putea fi valorificate eficient, rezervele de petrol si gaze naturale din regiunea Marii Caspice si Transcaucazia trebuie, cel putin par tial, sa tranziteze Marea Neagra.

Marea Neagra devine o ruta strategica, o zona cu potentialul celei din Golf. Iar simpla existenta a unui obiectiv de importanta internationala, cum este o magistrala petroliera cu o capacitate de transport de 20-30 de milioane tone pe an, confera tarii care o detine si un avantaj strategic.

Valoarea geopolitica a Marii Negre creste în zilele noastre din mai multe motive. Datorita plasarii geografice, ea a fost considerata un timp o mare închisa, care nu are importanta strategica. S-a sustras acestui statut, in primul rand prin cre sterea importantei comerciale a Dunarii si, in al doilea rand, prin descoperirea zacamintelor petroliere din Marea Caspica. Acestea vor trebui transportate spre Europa si spre intreaga lume, iar una dintre rutele principale este Marea Neagra. Referitor la principalele rute de transport ale acestor bogatii, se remarca portul rusesc Novorosiisk care creste foarte mult în importanta. De aici, rutele de transport pot urma directii diferite: direct cu tancurile spre Bosfor si Dardanele sau cu tancurile de petrol spre Constanta.

Actorii nationali

Ca succesoare a URSS, Rusia este în continuare un factor major in regiunea Marii Negre. Dupa o foarte lunga perioada de timp cand Moscova era cel mai important actor in Marea Neagra, aceasta cauta sa-si mentina rolul de pivot pe care l-a jucat odata in construirea si mentinerea arhitecturii Razboiului Rece al tarmurilor”. Initial, Federatia Rusa a privit cu ostilitate vadita integrarea Balcanilor si a spatiului Baltica-Marea Neagra in structurile euroatlantice.

In conditiile in care Europa de Sud-Est evolueaza pe traiectoria integrarii in NATO si UE, Federatia Rusa ramane, pe mai departe, foarte activa din punct de vedere cultural si economic in Balcani. Intre altele, Moscova s-a straduit: sa consolideze relatiile de ansamblu cu UE, in sistemul de la „bloc la bloc”, proiect fara sanse reale de reusita; sa amplifice raporturile bilaterale cu statele din regiune, fara a tine cont de reglementarile juridico-economice ale UE; sa ocupe pozitii economice strategice pe pietele est-europene inainte de integrarea lor in UE si NATO, in principal pe pietele de transport, distribuire si prelucrare de petrol si gaze naturale; sa-si consolideze influenta in Republica Moldova si Ucraina; sa speculeze revendicarile populatiei rusofone din Republica Moldova si Ucraina etc. Actiunile Federatiei Ruse se bazeaza pe calculul simplu ca nimeni nu-i poate contesta in regiune „hegemonia energetica”.

In perioada Razboiului Rece, Bulgaria a fost vazuta ca fiind un satelit al Moscovei, sub conducerea lui Todor Jivkov. Cincisprezece ani mai tarziu, dupa caderea Uniunii Sovietice, si-a inceput demersurile de alaturare Occidentului, prin intermediul statutului de membra a NATO si UE. La 28 aprilie 2006, ministrul de externe al Bulgariei, Ivailo Kalfin, si secretarul de stat american Condoleezza Rice au semnat Acordul de Cooperare in domeniul Apararii, un acord pe zece ani, care permite stationarea in Bulgaria a 2.500 de soldati americani. Nu dimensiunea armatei bulgare este motivul pentru care Washingtonul da dovada de interes fata de relatia de prietenie cu aceasta tara slava. Din punct de vedere geografic, Bulgaria le ofera SUA (si NATO) o prezenta mai mare la Marea Neagra, prin care exista proiecte de construire de conducte de petrol si gaz. De asemenea, Bulgaria se afla aproape de fosta Iugoslavie, un spatiu in care tensiunea e constanta, in special in decursul ultimului deceniu. Mai important chiar, Balcanii reprezinta o zona de tranzit pentru traficul cu droguri ilegale spre Europa. In plus, Bulgaria este relativ aproape de tari din Caucaz, precum Georgia - un prieten si mai important al Statelor Unite. Bazele permit totodata SUA sa exercite un control sporit asupra tarii si asupra regiunii “Orientului Mijlociu Mare”, in conditiile in care Washingtonul are acum o prezenta militara in sud - flota a 5-a a SUA in Bahrein - si va detine o prezenta si in nord prin vecinatatea Bulgariei.