Teoria Valorii la Karl Marx

Marxismul apare ca o doctrină politică după moartea lui Marx în 1883 şi este rodul activităţii lui Engels, Kautsky şi Plekhanov care au sistematizat ideile sale într-o concepţie despre lume şi viaţă atât de necesară mişcării socialiste în expansiune.Care a devenit fundamentul comunismului sovietic. Indiferent de etichetări Marx însuşi se considera întemeietorul socialismului ştiinţific care avea ca scop central descoperirea legilor dezvoltării sociale şi istorice.

Marx propune eliminarea proprietăţii private - sursa exploatării proletariatului şi introducerea proprietăţii comune obşteşti (colectiviste). Asfel, la baza economiei socialiste stă principiul colectivismului, care pune accentul pe proprietatea „binelui public”, faţă de interesele individuale.

. Maxima economiei socialiste fiind „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi”.

Termenul de socialism derivă din latinescul sociare care înseamnă a combina sau a împărtăşi. Termenul corelativ, mai tehnic, societas trimitea la ideea de comunitate, asociaţie, sau întovărăşire, şi are chiar conotaţie juridică desemnând o uniune contractuală între oameni liberi. Astfel cuvântul social are atât o semnificaţie contractualistă, cât şi una subiectivă/emoţională – se referă la relaţii de comuniune şi camaraderie. O implicaţie imediată este legătura conceptului de social cu cel de popor (suveran). Dacă societatea este identificată cu întreaga comunitate, este în mod legitim echivalată cu poporul. În consecinţă, ’voinţa socială’ poate implica voinţa populară sau generală. Proprietatea socială este a întregului popor, participarea socială la guvernare este una populară, ş.a.m.d.

Comunismul

Termenul ca atare vine de la societăţile revoluţionare secrete ale Parisului anilor 1830. În dezbaterea politică a fost folosit în trei sensuri diferite:

1. cu referinţă la o societate a viitorului bazată pe proprietatea comună şi organizare socială comunitară. Chiar Platon şi Thomas More pot fi bănuiţi de un anumit comunism, deşi conceptul ca atare este asociat operei lui Marx şi Engels.

2. cu referinţă la mişcarea politică care trebuia să înfăptuiască o asemenea societate prin lupta revoluţionară a clasei muncitoare.

3. cu referinţă la regimurile politice instaurate în U.R.S.S., ţările Europei de Est, China, Cuba, etc, după preluarea puterii politice de către partidele comuniste.

1.Contextul socio – economic

Perioada 1840-1880, în care se încadrează opera lui Marx, a reprezentat una din cele mai învolburate din Europa. Monarhiile începuseră să aibă un concurent în forma democraţiilor,iar oamenii începuseră să lupte împotriva statului pentru a-şi putea impune propriile idei. Economiile începuseră să funcţioneze tot mai eficient şi industrializarea devenise un proces de neoprit care spulbera vechile relaţii feudale.

Pe plan economic producţia creştea atât datorită creşterii productivităţii muncii cât şi datorită construirii de noi unităţi de producţie. Dar schimbările căpătaseră un ritm prea rapid pentru ca echilibrul social să mai funcţioneze. Conflictele erau inevitabile ca mijloc de reechilibrare socială ceea ce făcea atmosfera socială extrem de tensionată, lucru reflectat şi în conştiinţa oamenilor.

Tocmai datorită acestei atmosfere specifice a timpului Marx pune în centrul sistemului său teoretic conflictul.

Problemele sociale ale acelor timpuri par a fi fost zugrăvite excelent de autorii romantici. Imaginile pe care ni le transmit arată muncitorii lucrând 12-14 ore pe zi şi de abia având din ce supravieţui. Creşterea nivelului de trai era o realitate dar era lentă, fluctuantă, crizele economice erau frecvente. În schimb aspiraţiile creşteau mult mai rapid.

Tocmai din acest decalaj rezulta frustrarea care caracterizează atât de bine mişcările sociale ale timpului şi nu neapărat dintr-o înrăutăţire a situaţiei. Era o nevoie acută de noi ideologii care să canalizeze această nemulţumire, care să-i ofere o ţintă concretă. Astfel modelele socialiste care promiteau tocmai dispariţia surselor de frustrare, adică a inegalităţilor sociale şi a lipsurilor materiale,erau extrem de populare printre cei nemulţumiţi.

2.Viaţa lui Karl Marx

În acest context socio-economic se naşte Karl Heinrich Marx într-un oraş de pe râul Mossele, în Prusia, parte din actuala Germanie. El vedea lumina zilei într-o familie din clasa de mijloc, de origine evreiască, dar al cărui tată s-a convertit la protestantism pentru a-şi păstra slujba de avocat.La 17 ani se înscrie la Facultatea de Drept din Bonn, pe care o părăseşte anul următor pentru a se muta la cea din Berlin, mult mai serioasă. Aici îşi va petrece următorii patru ani, timp în care studiază dreptul, filozofia şi istoria. Tot aici devine editor al unui ziar liberal, ziar sprijinit de industriaşi, ziar care manifesta împotriva autocraţiei din Prusia acelor vremuri.

Articolele lui Marx, mai ales acelea legate de problemele economice conduc la închiderea ziarului şi la emigrarea lui Marx în Franţa.La Paris, unde ajunge în 1843, ia legătura cu socialiştii francezi şi germani şi devine comunist. Scrie câteva lucrări economice dar care rămân sub formă de manuscris până în 1930. Tot aici se dezvoltă şi parteneriatul cu Friedrich Engels(1820-1895).

În 1867 publicã Capitalul, singurul publicat în timpul vieţii sale. Aici,el elaborează propria versiune a teoriei valorii- muncă.