Tipologia Serviciilor

Serviciile reprezinta corespondentele unor nevoi cel putin la fel de numeroase ca nevoile de bunuri materiale, dar cu un caracter mai complex si mai eterogen; cunoasterea esentei si structurii acestor nevoi intereseaza major stiinta marfurilor, care considera acest aspect ca fiind foarte important pentru cercetarea calitologica.

Serviciile in general, insa, prezinta numeroase elemente de particularitate "tehnologica", fiind, din acest punct de vedere originale si chiar unice. Independenta celor mai multe servicii de materii prime si tehnologii asigura serviciilor posibilitatea maximei folosiri la o nevoie definita.

Tipologia serviciilor constituie segmentul tematic cel mai des tratat in sursele bibliografice din domeniu.

Fiecare autor face trimitere la tipologia consacrata ori aduce contributii la sistematica serviciilor, evidentiind criterii si structuri neamintite anterior, care pun in evidenta elemente reale.

Intre criteriile operationale tipologic, cea mai mare frecventa o au:

a. Materialitatea (servicii materiale/imateriale)

b. Adresabilitatea (personale/sociale)

c. Scopul economic (profitabile/neprofitabile)

d. Durata prestatiei (permanente/ciclice/sezoniere/sporadice)

e. Mobilitatea partilor (prestate la sediul prestatorilor/prestate la client)

f. Gradul de personalizare (personalizate/standard)

Evident, tipologia serviciilor este determinata de nevoi-factor esential al

genezei serviciilor.

Diversitatea si complexitatea serviciilor ridica nenumarate obstacole in tratarea lor unita ra,lucru de altfel,extrem de dificil de realizat.Din acest motiv , problema gruparii serviciilor in vederea simplificarii modului de abordare a preocupat numerosi specialisti care au propus diferite clasificari .Acestea reflecta ,de regula,scopul pentru care au fost realizate.astfel,exista o serie de clasificari utilizate in scop statistic,elaborate de diferite organisme internationale,unele,cum sunt:Clasificarea Internationala Tip a Tuturor Bunurilor si Serviciilor (CITBS)-ONU, Nomenclatorul tabelelor Input-Output (NTIO)-CEE , Clasificarea Bunurilor si Serviciilor pentru Gospodarii (CBSG) de ONU,etc.au la baza criteriul produsului , iar altele :Clasificarea Internationala Tip Industrii a activitatilor economice (CITI) , International Standard Industrial Clasification (ISIC),etc,pe cel al activitatilor.

Dintre acestea , o mare importanta prezinta Clasificarea Internationala Tip Industrii a ac-tivitatilor economice (CITI) , specializarea marketingului realizandu-se , practic , in concor-danta cu cu gruparea activitatilor utilizata de aceasta clasificare.Simpla enumerare a categorii-lor de activitati incluse in clasificare este deosebit de sugestiva.

G-Comert cu ridicata si cu amanuntul , reparatii de autovehicule, motociclete si bunuri persona-le casnice;

H-Hoteluri si restaurante;

I-Transporturi,depozitare si comunicatii;

J-Activitati imobiliare , de inchiriere si de servicii pentru intreprinderi;

L-Administratia publica si apararea;asigurarile sociale obligatorii;

M-Invatamant;

N-sanatate si asistenta sociala;

O-Alte activitati colective , sociale si personale;

P-gospodarii care folosesc personal casnic;

Q-Organizatii extrateritoriale;

O contributie notabila la clasificarea serviciilor si-au adus si specialistii de marketing. Dintre acestia retinem clasificarile facute de:Richard Chase, Philip Kotler,Thomas Dan.Ele sur-prind specificul serviciilor,luand in considerare rolul personalului si al clientului ,modul in care acestea sunt livrate,etc.

Thomas Dan sesizand rolul oarecum compensator al personalului si echipamentelor le clasifica in:servicii bazate pe personal si servicii bazate pe echipamente.Clasificarea prezinta interes deoarece permite diferentierea corespunzatoare a metodelor si tehnicilor de marketing si de comert.