Tratatul de Maastricht

INTRODUCERE

Orice demers precum cel de fata, pentru a-si asigura integralitatea tematica trebuie sa porneasca de la o definire, o încadrare a termenilor si a conceptelor puse în discutie, destinate vreunei analize temeinice. În acelasi fel, aceasta lucrare aduce în vizor conceptul de constructie europeana si mentioneaza Tratatul de la Maastricht iar titlul lucrarii avanseaza ipoteza corelarii acestora.

Daca Tratatul de la Maastricht e mai usor de definit si încadrat nu tot asa este si cazul notiunii de constructie europeana. Constructia europeana este o notiune multidimensionala, mai vasta si cuprinzatoare chiar decât cea de integrare europeana. Constructia europeana reprezinta un proces efectiv, constient angajat, de lunga durata, ce urmareste crearea unui ansamblu coerent din elemente de natura diversa, atât economice si financiare, cât si politice. Suntem si azi angajati în acest proces de constructie europeana dar tinând cont ca tratatul de la Maastricht este clar delimitat temporal ne vom limita în lucrarea de fata la a prezenta impactul Tratatului de la Maastricht asupra constructiei europene îndeosebi la acel moment.

PREMISELE NASTERII TRATATULUI DE LA MAASTRICHT

Acesta mai este denumit si Tratatul Uniunii Europene constituindu-se de fapt ca act de nastere a acesteia. A fost semnat la Maastricht în data de 7 februarie 1992 si a fost instituit pe data de 1 noiembrie 1993. Acest tratat este rezultatul unor evenimente interne si externe. La nivel extern, caderea comunismului în Europa de est si reunificarea Germaniei a determinat necesitatea imprimarii si mai clar a statutului si pozitiei internationale a Comunitatii. La nivel intern însa, statele membre au dorit sa suplimenteze progresul realizat de Actul Unic European cu alte reforme. Aceasta a dus la planificarea a doua conferinte interguvernamentale, una vizând realizarea Uniunii economice si monetare iar cealalta uniunea politica. Consiliul european de la Roma din 14 – 15 decembrie 1991 a fost cel care a lansat în final cele 2 conferinte. Acestea au culminat un an mai târziu în summitul de la Maastricht din 9- 10 decembrie 1991.

OBIECTIVELE TRATATULUI

Prin Tratatul de la Maastricht Comunitatea a trecut dincolo de obiectivul ei originar care e unul fundamental economic (liberalizarea comertului, creearea unei piete fara de frontiere) si a initiat eforturi spre definirea si angrenarea în domeniul politic, aceasta constituindu+se în obiectivul politic al Comunitatii.

În acest context Tratatul de la Maastricht si-a propus 5 obiective cheie:

- întarirea democratiei institutiilor

- îmbunatatirea eficientei institutiilor

- realizarea uniunii economice si monetare

- dezvoltarea dimensiunii sociale a Comunitatii

- realizarea unei politici externe de securitate comuna

Aflati înaintea acestor obiective si privind retrospectiv spre rezultatele tratatului putem spune într-adevar ca cele mai importante elemente ale noului tratat sunt constituirea unei Uniuni Economice si Monetare (cel mai târziu la 1 ianuarie 1999), un cadru consolidat pentru noile politici comune, sporirea puterilor institutiilor comunitare, extinderea ariei de interventie a Comunitatii Europene, introducerea cetateniei europene si crearea a doi piloni, alaturi de Comunitatea Europeana: Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) si Cooperarea în domeniul Justitiei si Afacerilor Interne (JAI).

UNIUNEA EUROPEANA SI FORMULA CELOR TREI STÂLPI

Tratatul de la Maastricht creeaza Uniunea Europeana ce se bazeaza pe 3 stâlpi – formula în care va fi cunoscuta de atunci încolo. Cei 3 stâlpi sunt: