Ungaria și Euro

Situatia economica

Ungaria are o economie deschisa, structurala, parte a pietei unice europene. Ca cele mai multe economii europene, economia Ungariei a trecut prin liberalizarea piete la inceputul anilor ’90, ca parte a tranzitiei de la o economie socialista la economie de piata.

Ungaria este membru OCDE din 1995, membru al OMC din 1996 si membru al Uniunii Europene din 2004.

Moneda nationala a Ungariei este forintul. In 2009, PIB-ul Ungariei a fost de 186,3 miliarde USD, in scadere cu 6,4% fata de 2008. PIB-ul pe cap de locuitor este de aproximativ 18,800 USD. Structura PIB-ului pe sectoare este: 3,4% agricultura, 34,3% industrie, 62,4% servicii. Inflatia din 2009 a fost de 4,3%, iar somajul de 11%. Balanta comerciala este usor pozitiva, cu exporturi de 78,61 miliarde USD si importuri de 74,56 miliarde USD in 2009. Datoria publica a Ungariei este de 72,4% din PIB.

Politica economica urmareste in principal obtinerea unei cresteri economice sustinute si rapide, precum si cresterea nivelului de trai. Politica monetara trebuie sa fie indreptata inspre atingerea acestor obiective, ca parte a politicii economice.

Obiectivul principal al politicii monetare este stabilitatea preturilor. Prin mentinerea preturilor, banca nationala creaza un mediu economic predictibil pentru agentii economici.Banca Nationala a Ungariei tinteste o inflatie pe termen mediu de 3%.

Ungaria a fost prezentată mult timp ca o pildă de reforme atât înainte cât şi după căderea comunismului. După 1989 s-a procedat relativ repede la liberalizare de preţuri şi privatizare vastă. Imaginea pozitivă a ţării în Vest a condus la infuzie masivă de investiţii straine si evaluari ale riscului suveran tot mai bune. Pe planul convergentei nominale s-a sesizat un progres notabil, ilustrat de marje tot mai mici ale plasarii obligatiunilor statului ungar fata de dobanzile relevante pe piata de capital londoneza. Exporturile au crescut constant, ajungand la peste 50 mld. euro in 2005 (circa 60% din PIB), iar balanta comerciala nu a revelat dezechilibre ingrijoratoare pentru o economie emergenta. In fapt, deficitul comercial s-a redus in ultimii ani. Calitatea exporturilor a fost in continua crestere, Ungaria fiind bine inserata in retele industriale europene moderne. Productia industriala a avut rate de crestere de 6-7% anual, sustinand progresul PIB-ului cu 3-4% anual in acest deceniu. Salariul mediu real a crescut considerabil, fiind dublu fata de cel din Romania.

După aderarea la Uniunea Europeană în anul 2004, cea mai mare provocare pentru politica economcă a Ungariei a devenit îndeplinirea criteriilor pentru a deveni membră a zonei Euro. Chiar dacă adoptarea euro este un obiectiv pe termen mediu, deciziile de politică economică trebuie să ţină cont de criteriile de convergenţă la euro din timp. Ca în cazul mai multor state care şi-au propus să devină membre în zona euro, responsabilităţile acestui proces de convertibilitatea cad în sarcina Guvernului, dar şi asupra Băncii Centrale.

Încă din anul 2002, Banca Centrală a Ungariei a realizat un studiu al costurilor de beneficiilor implicate de adoptarea euro. Ideea principală a acestei analize este că beneficiile adoptării monedei euro depăşesc cu mult costurile implicate, întrucât adoptarea constă într-o creştere mult mai accelerată a PIB-ului din Ungaria, şi o apropiere pe termen lung, mai rapidă faţă de Europa de Vest în ceea ce priveşte veniturile obţinute.

În martie 2008, s-a realizat o nouă analiză a procesului de convergenţă pentru Ungaria, de către autoritatea monetară locală, pentru a lua în calcul evenimentele petrecute după publicarea primului document, şi de asemenea pentru a cunoaşte evoluţia condiţiilor de convergenţă. Ungaria îşi propune să continue reformele privind piaţa muncii şi productivitatea, să devină o economie competitivă cu un nivel înalt al calităţii produselor şi serviciilor. Deşi aceste aspecte nu sunt condiţii specifice de covertibilitate la zona euro, o dată reuşite aceste reforme, vor influenţa pozitiv, indirect, şi procesul de aderare la Uniunea Monetară.

Politica de curs de schimb

Banda de fluctuaţie forint- euro a fost adoptată de către Ungaria în anul 2001, fiind o parte a procesului de adoptare a monedei europene. S-a stabilit astfel o bandă de fluctuaţie de 15%, forintul variind între 240,01 şi 324,71 forinţi pentru un euro. Întrucât a stabilit ca obiectiv principal al activităţii sale stabilitatea preţurilor, banca centrală a Ungariei a considerat că prin renunţarea la banda de fluctuaţie în 2008, capacitatea sa de a controla inflaţia se va aprecia semnificativ, şi totodată luând acea măsură se contribuie pozitiv la procesul de adoptare a euro.

Aşteptările autorităţilor bancare nu s-au atins însă, ba mai mult, forintul a cunoscut o depreciere puternică comparativ cu moneda unică europeană. În prezent forintul se tranzacţionează în jurul valorii de 300 de unităţi pentru un euro. S-a ajuns la acest curs în urma evoluţiei negative a economiei din Ungaria din ultimele luni. Fiind afectată de criza economică, a primit din partea FMI, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, un împrumut de aproximativ 20 de miliarde de euro în octombrie 2008.

Datorită diminuării dorinţei investitorilor de a-şi asuma riscuri, încrederea către economiile din Europa de Est a scăzut şi s-a înregistrat o depreciere semnificativă a forintului în ultima perioadă. Autorităţile bancare din Ungaria au declarat că orice depreciere a forintului în viitor poate avea un efect negativ, pe termen mediu, asupra capitalului intermediarilor financiari locali.

Etapele propuse pentru integrarea monetara

Ungaria planuia initial sa adopte moneda unica in 2007 sau 2008. Apoi, 2010 a devenit data tinta, dar aceasta a fost abandonata din cauza unui deficit bugetar extrem de mare, a inflatiei si a datoriei publice. Timp de mai multi ani, Ungaria nu a putut sa indeplineasca criteriile de convergenta. Masurile de austerita din 2006 au dus la proteste de strada la sfarsitul anului si au fost urmate de o scadere economica in 2007 si 2008. Totusi, in 2007, deficitul a fost redus la mai putin de 5% din PIB, de la 9,2%. In 2008 analistii sustineau ca Ungaria ar putea intra in ERM II in 2010 sau 2011 si sa adopte euro in 2013 sau 2014.