Cererea și oferta pe piața de capital

INTRODUCERE

Rolul pieţei de capital este foarte mare în zilele noastre deoarece acesta susţine dezvoltarea economiei. Performanţa acestor pieţe se repercutează asupra celorlalte pieţe. Dar odată cu criză. mondială, lumea a intrat pe un trend invers, caracterizat printr-un climat ostil. Creşterea economică în majoritatea ţărilor a început să sufere. Ţările au început să ia măsuri şi să implementeze reforme structurale pe termen scurt şi mediu pentru eliminarea efectelor actualei crize şi pentru a le uşura misiunea de evitare a unei noi crize sistemice în viitor.

În 2011 si 2012 previziunile unor specialişti care indicau o posibilă stopare a procesului de globalizare nu s-au adeverit. Dimpotrivă, acest „mega-trend economic şi politic” (G. Rachman, 2010) care a caracterizat ultimii treizeci de ani se menţine, luând forme şi caracteristici induse de fenomenele mondiale de astăzi.

Globalizarea poate fi privită în 2013, într-o anumită măsură, ca o cauză „orfană” (cum o numea recent un cunoscut om de afaceri indian), deoarece guvernele pun ca prioritate interesele naţionale în faţa celor internaţionale, cu alte cuvinte, creşterea economiei naţionale versus creşterea economică globală. Vom asista la încercări repetate ale ţărilor dezvoltate de a recupera pierderile de putere economică şi politică.

Elementele climatului internaţional în dezvoltarea lor până în momentul de faţă au scos în evidenţă stadiul în care ne aflăm şi care ne va influenţa major viitorul: lumea nu mai este flat (Friedman,2005), ci curved (David Smick,2008), iar “piaţa liberă funcţionează prin faptul că le permite oamenilor să aibă noroc prin încercări agresive şi erori ( Nassim Taleb, 2007)”.1

Piaţă românească de capital în ultimii ani, s-a confruntat cu o serie de provocări, externe şi interne, economice şi politice, deopotrivă. Pe de o parte climatul macro-financiar mondial, în general, şi cel european, în principal, 2013 fiind un nou an de ajustare a economiei mondiale în urmă valurilor Marii Recesiuni.

Am ales această tema, deoarece este de actualitate în urmă revenirii după Marea Recesiune. Astfel am abordat, mecanismul de formare am abordat mecanismul de formare al capitalului pe piaţă, apoi am prezentat instituţiile pieţei de capital, apoi am discutat despre instrumentele specifice cererii şi ofertei pieţei de capital.

1. Mecanismul de formare a capitalului de piaţă

Piața de capital este termenul general folosit pentru a desemna piața în cadrul căreia sunt vândute și cumpărate instrumente financiare. Această piață include toate entitățile și operațiunile care susțin aceste procese.

Piața de capital din România include piețele de instrumente financiare și instituțiile specifice acestora (ex.: societățile de servicii financiare, emitenții etc.) operațiunile (ex.: serviciile de investiții financiare, ofertele publice etc.), precum și organismele de plasament colectiv (de ex.: fondurile de investiții), stabilind un cadru adecvat de reglementare și supraveghere a investițiilor în instrumente financiare.

Piața de capital cuprinde piața primară și piața secundară. Piața primară reprezintă acel segment al pieței de capital în care sunt puse la dispoziția investitorilor noile emisiuni de instrumente financiare. Societățile comerciale, guvernul sau instituțiile din sectorul public pot obține finanțare prin vânzare de noi instrumente financiare. Piața secundară reprezintă piața în care se tranzacționează instrumentele financiare deja emise.

Mecanismul de formare a capitalului de piaţă include întâlnirea cererii cu oferta de capital.

Cererea de capital defineşte ansamblul nevoilor de capital ale agenţilor economici la un moment dat sau într-o anumită perioada de timp, având în vedere şi nivelul dobânzii pe care sunt dispuşi să o suporte solicitanţii de capital. Piaţă respectivă include capitalul social pentru investiţii, resursele suplimentare necesare funcţionarii normale a capitalului împrumutat, mijloacele necesare pentru formarea de rezerve.

Cererea de capital este manifestată de organisme publice sau private care doresc să identifice surse de finanţare la un cost cât mai avantajos.Pe piaţă primară,cererea de capital provine din industriale şi comerciale,instituţii financiar-bancare şi de asigurări, organe ale administraţiei publice centrale şi locale. Pe piaţă secundară,exponenţii cererii de fonduri sunt deţinătorii de titluri, persoane fizice sau juridice,care doresc transformarea acestora în lichidităţi înainte că această să producă venituri(dividende,dobânzi).