Cuturismul - modalitate de realizare a pregătirii musculare

Introducere

In toate disciplinele sportive, lucrul cu greutati etse utilizat pentru dezvoltarea fortei generale si specifice, a rezistentei musculare si generale si chiar pentru educarea vitezei. Majoritatea planurilor saptamanale de pregatire curpind cel putin un antrenament de lucru cu greutati.

Activitatea de ridicare a greutatilor are mai multe aspecte:

1. dezvoltrea musculturi armonioase si a unui corp proportionat;

2. mijloc de baza si componenta integranta a laturii de pregatire fizica in toate disciplinele sportive;

3. mijloc de mentinere a sanatatii, de formare a unui tonus muscular adecvat pentru toate varstele, indifferent de sex;

4. mijloc de recuperare postraumatica.

Ridicarea greutatilor a fost si este unul dintre mijloacele auxiliare de baza ale pregatirii fizice in toate ramurile si disciplinele sportive, din toate timpurile. Toata lumea este de accord ca forta e dependenta de masa musculara – daca se dezvolta musculature, implicit va creste si capacitatea de manifestare a fortei.

Cel mai important avantaj al practicarii exercitiilor cu greutati exte ca permite lucrarea analitica a fiecarei grupe musculare.

Acest lucru are importanta in mai multe directii:

- permite izolarea si separarea cat mai precisa a grupei musculare implicate in miscare, datorita aparatelor utilizate;

- permite efectuarea unor miscari de recuperare, refacere si uniformizare a potentialului unor grupe musculare care au fost traumatizate;

- permite realizarea unor programe de exercitii in care sa predomine planificarea unor grupe musculare deficitare;

- permite relaxarea unor grupe musculare solicitate anterior, in timp ce altele sunt supuse la efort.

Alt aspect in reprezinta posibilitatea de a dezvolta calitatile motrice de baza si combinate . Acest lucru este posibil prin dozarea greutatii cu care se lucreaza si prin luarea in considerare a specificului aparatelor, a duratei pauzelor dintre repetari, exercitii, a vitezei cu care se efectueaza miscari.

Datorita posibilitatii precise a efortului, in practica exercitiilor la aparate este present atat efortul aerob cat sic el anaerob. Trecerea de la pragul anaerob-aerob se poate produce intr-un timp scurt, atat la persoanele antrenate cat si cele neantrenate, prin cresterea greutatii de lucru in aceeasi unitatte de timp, prin cresterea numarului de repetari simultan cu timpul de lucru, prin marirea vitezei de lucru, pastrand aceleasi particularitati (greutate, numar de repetari) sau prin combinarea celor prezentate anterior.

Functiile culturismului sunt foarte importante si isi dovedesc eficienta numai daca sunt indeplinite in totalitate, influentandu-se si completandu-se recciproc.

Functiile culturismului sunt de doua feluri:

- functii competitionale

- functii complementare (asociate)

Functia de dezvoltare a musculaturii face parte din categoria celor competionale in denumirea acestei activitati in alte tari – body building- este chiar traducerea directa. Aceasta functie acopera mai multe subdomenii, cum ar fi:

- proportionalitate;

- definirea musculaturii;

- simetria grupelor musculare;

- muscularitate.

Antrenamentul in culturism este de mai multe tipuri si se realizeaza pe baza unor reguli, cerinte si norme specifice. El este condus pe baza unor obiective de instruire si de performanta si se optimizeaza in combinatie cu factori materiali (aparatura de specialitate) si factori medicali (medicamentatie specifica dezvoltarii masei musculare, refacere dupa efort, tipul necesar refacerii). Astfel, am putea spune ca antrenamentul se poate organiza in functie de tipul constitutional al fiecaruia, insa depinde de momentul atingerii formei de varf ce poate fi programata si atinsa cel mai sigur o singura data pe an, in functie de competitia principala.

Putem vorbi de trei tipuri de antrenament fiecarui tip corespunzandu-I cate un program de antrenament specific, si anume:

1. Antrenamentul pentru obtinerea masei si fortei musculare, caracterizat printrun volul mic de lucru (serii+repetari) si incarcaturi mari. Trecerea la acest tip de program necesita o perioada de acomodare prealabila care sa contina antrenament de tip cardiovascular, deci intensitate scazuta cu incarcaturi de pana la 60% din potentialul mazim, dar care sa duca la cresterea conditiei fizice la un nivel superior (este vorba de antrenamentul initial). Dupa o peroada de doua- trei saptamani se trece la antrenamentul moderat, ce dureaza mazim o luna de zile, cu un volum de lucru cu 30% fata de perioada precedenta, si apoi la antrenamentul de tip power-lifting, care este mult mai dur in privinta angajamentului, utilizarii greutatilor maximale si supramaximale si care se vor derula pe o perioada de patru- sase saptamani 9sau dupa caz), volumul de lucru reducandu-se cu 50% fata de prima perioada. Se executa trei-patru seturi a cate patru-sase repetari pentru fiecare exercitiu in parte.

2. Antrenamentul intensive este cel de-al doilea tip de antrenament, in care volumul de lucru va creste simtitor, pe baza incarcaturilor folosite pana la maximum 90% si mentinand numarul repetarilor intre sase si opt pe parcusul a patru-cinci serii. Intensitatea creste prin reducerea pauzelor dintre seturi. Antrenamentul de acest tip nu trebuie inceput brusc si e necesara o perioada de tranzitie intre ciclul precedent si cel intensiv. In urmatoare perioada, pe durata mezociclul, se creste progresiv volumul de lucru, de la trei sedinte pe saptamana la sase, executandu-se pana la patru-cinci serii pe exercitiu si 8-12 repetari pe set.