Jocurile Olimpice Antice si Moderne

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Jocurile Olimpice Antice si Moderne.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Educatie Fizica

Cuprins

Jocurile olimpice in antichitate _2
Sarbatorirea si celebrarea invingarorilor 5
Jocurilor Olimpice moderne 7
Importanţa politică a Jocurilor Olimpice 11

Extras din document

Jocurile olimpice in antichitate

Jocurile Olimpice au fost fondate în Grecia antică cu peste 2500 de ani în urmă şi chiar şi în zilele nostre au rămas o sărbătorire a performanţele sportive extraordinare.

Deşi asociem Jocurile Olimpice cu sportul, iniţial aceste Jocuri erau în Grecia Antică un festival religios închinat lui Zeus. Legenda spune că Jocurile au fost fondate de Hercule, care a plantat un măslin din ramurile căruia se împleteau cununile oferite învingătorilor.

Primele Jocuri Olimpice au avut loc în anul 776 î.e.n., cu un unic eveniment: o cursă de alergare de aproximativ 200 metri numită “Stadion”, de unde şi cuvântul “stadion” pe care îl folosim astăzi. Jocurile au fost organizate de atunci o dată la fiecare patru ani, iar perioada de timp dintre două întâlniri era cunoscută sub numele de Olimpiadă.

Jocurile au fost luate atât de mult în serios de către greci, încât pe durata Jocurilor Olimpice orice războaie încetau şi se derulau armistiţii atent supervizate. Chiar şi în timpul Războaielor Peloponeziene, inamicii se adunau laolaltă şi se întreceau umăr la umăr în competiţiile sportive. Singurii care au încălcat vreodată un asemenea armistiţiu au fost spartanii, cărora drept pedeapsă li s-a interzis participarea la Jocurile Olimpice din anul 420 î.e.n. Jocurile Olimpice erau organizate într-un sanctuarium anume construit, complexul sportiv aflat în vestul Peloponesului şi numit Olympia. Acesta nu a fost niciodată cu adevărat un oraş, neavând cetăţeni sau o formă de guvernare. Era un simplu loc prosper, cu restaurante, o sală de întruniri şi diverse oportunităţi de cazare şi, desigur, spaţii generoase destinate sportului, între care se numără un stadion de 40 000 locuri, un hipodrom pentru cursele de cai şi o sală de sport de dimensiuni apreciabile.

În centrul Olympiei se afla o zonă sacră, denumită Altis, în inima căreia se ridica un templu absolut uluitor care adăpostea o magnifică statuie a lui Zeus. Cu o înălţime de peste 12 metri, construită de marele sculptor Phidias, aceasta era una dintre cele şapte minuni ale lumii antice.

Competiţiile olimpice erau deschise tuturor cetăţenilor de sex masculin. Sportivii participanţi apăreau cu trupurile complet goale. De altfel, din cuvântul grecesc “gol” (‘gymnos’) provine ‘gymnasium’. Femeilor le era interzis cu maximă stricteţe să urmărească aceste jocuri, iar participarea lor la întreceri era cu desăvârşire exclusă.

De la o întâlnire de o singură zi, cu o singură cursă, până în anul 471 î.e.n., Jocurile Olimpice evoluaseră, ajungând să cuprindă 10 evenimente, derulate pe o perioadă de peste cinci zile. Pe lângă cursa de alergare, evenimentele sportive incluse erau lupte corp la corp, box, curse de cai (atât călare, cât şi cu care de luptă), aruncarea discului şi a suliţei, precum şi un tip de săritură în lungime, pe muzică. Mai exista şi un pentatlon, alcătuit din probe de sărituri, alergare, aruncarea suliţei, a discului şi lupte corp la corp. Un alt eveniment era pankration-ul, o combinaţie violentă de lupte corp la corp şi box, în care practic nu existau nici un fel de reguli, iar învingătorul era primul luptător care se recunoştea învins.

Jocurile Olimpice se încheiau cu o cursă de alergare bizară şi extenuantă, în care participanţii alergau îmbrăcaţi în costume complete de armură.Popularitatea Jocurilor Olimpice a dăinuit în întreaga lume antică, mult după prăbuşirea Imperiului Grec. Dar în anul 393 e.n., când a avut loc cea de-a 293-a Olimpiadă, deci la 1170 ani după prima ediţie a Jocurilor Olimpice, Jocurile au fost interzise de către împăratul roman Theodosius I, care declarase ilegală orice formă de adorare a idolilor în sanctuare.

Abia în anul 1896 Jocurile Olimpice au reapărut, datorită eforturilor unui tânăr aristocrat francez, baronul Pierre de Coubertin, ajutat de grecul Dimitrios Vikelas. Primele Jocuri Olimpice moderne s-au derulat la Atena. Au participat 13 ţări, care s-au întrecut în 43 evenimente din nouă sporturi diferite. Pentru prima dată a fost inclus atunci şi maratonul ca probă. Această cursă comemorează victoria atenienilor asupra perşilor, când solul Philippides a alergat de pe câmpiile Maratonului până la Atena, pentru a duce vestea victoriei.

Maratonul nu a fost probă la Jocurile Olimpice antice. Cursa de maraton este o probă modernă şi a fost introdusă pentru prima dată la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 de la Atena, o cursă de la Marathon, din nord-estul Atenei la Stadionul Olimpic, pe o distanţă de 40 kilometri. Cursa comemorează alergarea lui Pheidippides, un curier antic, care a dus vestea debarcării perşilor la Marathon în anul 490 î.d.Hr. la Sparta (o distanţă of 149 mile) cu cererea de a trimite ajutor pentru bătălie. Conform relatărilor istoricului grec antic Herodot, Pheidippides a dus vestea Spartanilor a doua zi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Jocurile Olimpice Antice si Moderne.doc