Managementul Sportiv

1. Particularitãţile managementului în sport

În ultimele decenii au survenit modificări substanţiale în activitatea sportivă date de dinamica dezvoltării domeniului sportiv care şi-a extins activitatea atât la nivel local, naţional cât şi internaţional. Lărgirea orizontului participativ a determinat şi modificarea conceptuală a modului de dezvoltare a activităţii ce a impus adoptarea de mijloace care să orienteze organizarea şi funcţionarea structurilor sportive către obţinerea de performanţe tot mai mari. În aceste condiţii, utilizarea managementului în sport a devenit indispensabilă în vederea atingerii unor scopuri precise în contextul unor condiţii schimbătoare. Tendinţele actuale ale sportului impun, pentru satisfacerea necesităţilor funcţionale, utilizarea managementului pentru a asigura o interconectare a structurilor şi activităţilor. Acest lucru face ca managementul să joace un rol primordial în sport care să asigure o specializare accentuată în rezolvarea problemelor esenţiale şi durabile.

Managementul aplicat în sport contribuie la realizarea unei funcţionalităţi depline a structurilor sportive, a unor mase mari de oameni, a unei multitudini de mijloace şi aptitudini, a obiectivelor şi intenţiilor. Prin intermediul managementului în sport sunt coordonate eforturile indivizilor sau grupurilor de persoane (echipe) către realizarea unui scop comun, proces complicat şi dificil datorită aspectelor divergente care întotdeauna, prin intermediul său, sunt transformate în aspecte convergente asigurând o mobilitate a obiectivelor. Astfel, managementul în sport ajută la a stăpâni şi controla atât situaţii cât şi sisteme complexe asigurând o gestionare permanentă şi continuă a multitudinii de activităţi sportive generând eficienţă.

Particularităţile managementului în sport rezidă şi din faptul că se aplică tuturor formelor de activităţi sportive, tuturor disciplinelor sportive, ceea ce asigură o participare organizată care conduce la obţinerea unor rezultate superioare în competiţiile sportive. În cadrul activităţilor sportive managementul asigură o coordonare şi o antrenare a individului sau a grupurilor de indivizi spre o ameliorare a condiţiei fizice şi a confortului spiritual prin asigurarea unui cadru organizat al antrenamentului sportiv. O astfel de specializare a managementului face ca prin controlul realizat prin ansamblul de acţiuni de evaluare oferite de competiţia sportivă să influenţeze continuu performanţele sportive.

Managementul în sport este un catalizator atât în cadrul structurilor sportive cât şi în activităţile specifice acestora deoarece contribuie la obţinerea eficienţei prin detectarea, încurajarea şi stimularea persoanelor cu aptitudini deosebite pentru sport prin procesul de selecţie asigurându-le un climat psiho-social încurajator şi recompense acelora ce se autodepăşesc continuu în obţinerea unor performanţe superioare. De asemenea, managementul în sport contribuie la constituirea şi dimensionarea optimă a activităţilor sportive şi a indivizilor implicaţi în acest proces, asigurând recrutarea, angajarea şi promovarea indivizilor pe criterii de competenţă profesională, generând consens şi crearea de condiţii optime realizării unui climat favorabil ce asigură un impact major asupra atingerii eficienţei în domeniul sportului.

2. Procesul de management

În viziunea unor autori consacraţi în domeniul managementului [4], procesul în general, şi cel managerial în special, este determinat de nevoi teoretice şi practice. Din acest unghi de tratare categoria de “proces” reflectă parametrii temporali ai managementului, comportamentele sale pe planul dezvoltării şi modificării în spaţiu. Înţeleasă ca totalitate a trăsăturilor fundamentale necesare, generale şi relativ stabile, esenţa procesului managerial constă în conturarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune. Acest efort se desfăşoară în timp şi spaţiu şi se realizează sub forma unor combinaţii necesare, determinate de diviziunea şi cooperarea muncii manageriale [4, p. 51-52].

Întrucât sistemul sportiv românesc are o puternică determinare contextuală cu mutaţii profunde, se impune utilizarea managementului care prin procesele sale produce schimbări radicale în varietatea, flexibilitatea şi dinamismul activităţilor sportive pentru ca acestea să răspundă nevoii, dorinţei, voinţei şi tendinţei de acţiune a oamenilor.

La momentul actual în domeniul sportului apar şi se dezvoltă ciclic numeroase acţiuni şi diferite prestaţii, o serie de atitudini şi intervenţii, diverse analize şi deliberări pe care conducătorii sportivi, prin intermediul procesului de management, le transformă într-o serie de strategii, regulamente, decizii, conduite şi altele. Procesul de management reprezintă conţinutul şi rostul oricărui sistem de conducere [8, p. 49].

În abordarea problematicii managementului în sport se impune sublinierea conceptului de proces care caracterizează, în întreaga sa complexitate, activitatea managerială în cadrul fiecărei organizaţii sportive care relevă scopul acesteia. Procesul de management în sport, este un proces de muncă care, ca şi alte sisteme organizaţionale umane, în raport cu conţinutul şi efectele produse, se împarte în două grupe de bază şi anume: procese de execuţie şi procese de management [2, p. 23].