Metodica baschetului în liceu

GRESELILE DE TEHNICA IN BASCHET

Notiunea de „greseala motrica” in procesul de instruire la disciplina baschet se refera la miscari care nu corespund fazelor si nivelului de executie eficienta a elementelor si procedeelor tehnice, adica sunt incorecte.

Greselile sunt erori ocazionale care apar in executiile oricarui jucator fiind reprezentate de prinderi, pase, aruncari executate defectuos, chiar in conditiile unei bune invatari si automatizari a tehnicii respective, datorita lipsei de concentrare sau motivatie. Greselile indica nivelul de executie al jucatorului in comparatie cu modelul optim si implica activitatea de corectare, ce reprezinta o parte a procesului de invatare.

Greselile pot fi diferentiate in functie de etapele formarii deprinderilor motrice, sau de fazele actiunilor executate in situatii variate.

GRESELI IN ETAPELE FORMARII DEPRINDERILOR MOTRICE

• Greseli ale actiunilor motrice separate (lipsa flexiei genunchilor in timpul aruncarii la cos de pe loc).

• Greseli generale (neintinderea bratului de aruncare si lipsa flexiei palmei la executia tuturor aruncarilor etc).

• Greseli locale (apar in faza de initiere a elementelor si procedeelor tehnice, sunt destul de rare si, daca nu sunt grosolane, nu constituie piedici in procesul invatarii).

• Greseli complexe (miscarile ce alcatuiesc procedeul tehnic au o legatura cauzala, o greseala constituind o premiza pentru altele. Apar in momentul legarii fazelor componente ale unui procedeu, uneori si datorita folosirii exagerate a metodei de invatare analitice).

• Greseli neautomatizate (specifice etapei de initiere, se instaleaza datorita executiilor cu o forta excesiva determinata de crispare, o stare de incordare musculara in exces, nenecesara. Acestea sunt particularitati ale etapei initiale de formare a deprinderilor, cand in scoarta cerebrala nu s-au format, inca, legaturi functionale durabile).

• Greseli automatizate (consecinta a repetarilor multiple ale miscarilor incorecte. Au un caracter stabil si se corecteaza foarte greu. Corectarea e mai rapida daca elevul descopera si intelege cauza erorilor sale).

• Greseli esentiale (sunt cele care deformeaza mecanismul de baza al miscarii. Trebuie corectate rapid, deoarece incetinesc invatarea procedeelor respective).

• Greseli neesentiale (caracteristice pentru fazele separate ale procedeelor tehnice. Se produc atunci cand elevul si-a insusit procedeul respectiv, dar il executa cu unele greseli, invatind din ele. Pot fi trecute cu vederea, cu conditia ca acestea sa nu se repete).

• Greseli tipice (cele mai frecvente in executia unui procedeu. Toate greselile prezentate anterior pot fi considerate tipice si pot fi prevenite de cadrul didactic din timp).

• Greselile atipice (cele generate de starile psihoafective, de lipsa concentrarii adecvate-frica de minge, de competitie, de nereusita- cele generate de diferite conditionari mentale etc).

GRESELI REZULTATE DIN FAZELE ACTIUNILOR DE JOC

• Greseli de decizie (actiune gresita datorata unei orientari defectuoase).

• Greseli de moment (neconcordanta actiunii cu situatia respectiva).

• Greseli de miscare (executarea unor miscari defectuoase din punct de vedere tehnic).

• In procesul de initiere-invatare a componentelor tehnico-tactice ale jocului de baschet este esential ca profesorul sa ofere informatii referitoare atat la aspectele corecte ale executiei, cat si la cele incorecte. Informatiile despre executiile lor pe care le primesc elevii de la profesor, feed-back-ul, sunt esentiale in invatarea sistematica.

CAUZELE GRESELILOR

• Reprezentarea gresita a modelului in planul mental al elevului;

• Neintelegerea sau intelegerea gresita a sarcinii motrice propuse;

• Dezvoltarea insuficienta a unei calitati motrice;

• Lipsa armoniei intre calitatile motrice;

• Neincrederea in fortele proprii, teama de accidente;

• Modul de organizare a lectiei de invatare;

• Lipsa individualizarii in predare datorata nesesizarii nivelului de pregatire motrica si intelectuala a elevului;

• Oboseala cauzata de o pregatire fizica insuficienta sau de odihna necorespunzatoare;

• Limitarea psihologica a elevului, multumit cu obiective mici, cu nivelul scazut de executie dobandit.

PREVENIREA GRESELILOR

Pregatirea in baschet trebuie conceputa astfel incat sa se elimine sau sa se minimizeze posibilitatea comiterii greselilor in timpul procesului de invatare a unei deprinderi.

Prevenirea greselilor consta in masuri care faciliteaza considerabil invatarea componentelor fundamentale ale jocului de baschet. Astfel se recomanda:

• sa se verifice daca elevii au inteles corect scopul general al exercitiului, structurii;

• sa se verifice daca elevii au inteles corect executia tehnica a actiunii motrice in curs de invatare;

• sa se aleaga pentru invatare mijloace simple, accesibile, eficiente, atractive;

• sa se insiste pe executarea ingrijita a exercitiilor, fara a tolera greselile;

• in cazul unor nereusite, sa se repete executia cat mai corecta pentru a evita instalarea unei reprezentari imprecise.

CORECTAREA GRESELILOR

Capacitatea de a analiza greselile elevilor si modalitatile de corectare sunt la fel de importante ca si capacitatea de a le comunica aceste informatii. Daca se inteleg principiile de baza ale unui element sau procedeu, se pot gasi si modalitati eficiente de corectare.

In procesul de corectare a greselilor profesorul foloseste indicatii pozitive sau negative.

Indicatiile si sugestiile metodice pozitive reflecta ceea ce trebuie sa realizeze elevul. Se utilizeaza incurajari, aprecieri pozitive, laude, complimente, recompense care, folosite adecvat, sporesc increderea si cresc dorinta de reusita a executiei procedeelor tehnice si a actiunilor tactice.

Corectarea greselilor presupune abordarea individuala pozitiva si consta in mai multe secvente:

1.recunoasterea efortului si a executiilor corecte/gresite;

2.furnizarea unui feed-back corector simplu si precis;

3.verificarea gradului de intelegere de catre elev a feed-back-ului corector, pentru ca acesta sa nu continue sa efectueze exercitiul incorect;

4.motivarea elevului in vederea consolidarii.

Corectarile dificile ca mod de explicatie sau de intelegere se pot aborda prin:

1.compararea executiei elevului cu executia model prin demonstratie si explicatie;

2.explicarea cauzei (cauzelor) greselii daca aceasta nu este evidenta (inteleasa);

3.argumentarea referitoare la recomandarea corectarii (daca aceasta nu este evidenta).

Elevul nu trebuie asaltat cu informatii prea detaliate sau exagerat de lungi. Transmiterea informatiilor se face cu o viteza si intr-un ritm care sa ii faciliteze intelegerea si aplicarea in practica.