Totul despre Hochei

¬Hocheiul pe gheaţă este un sport care se dezvoltă continuu, trecând oarecum pe un drum scurt de la ce insemna acel „bandy” pana la „hockey”-ul canadian. Este un joc antrenant, cu o viteză uneori uimitoare, faze spectaculoase, extrem de dinamic, complex si bineînteles necesită o pregatire multilaterala din partea practicanţilor sai. Ca un hocheist să fie cu adevarat de excepţie, acesta trebuie sa îndeplineasca mai multe calitaţi de ordin fizic si mental, decât oricare alt sportiv de performanţa din alte ramuri sportive. Cu o pregatire fizica de excepţie, acesta trebuie sa deţina si o extraordinara tehnica de patinaj , viteză şi forţă, orientare ,inteligenţă, spirit colectiv deosebit, precum si o deosebită atenţie distributiva . Toate acestea se obţin prin multe antrenamente istovitoare pe gheaţa sau în sala de forţă.

Numele de „hockey” este un termen disputat atât de englezi cât şi de francezi. Englezii consideră ca termenul provine de la „hoocked” (curbat) iar francezi vin si ei cu versiunea lor ca „hockey” ar proveni din „le hocquet”. Cert e că jocul nu este de origine engleza. Ei nu au făcut decât să denumeasca acest joc „bandy” si să-i adauge noi reguli.

Totuşi ca sa putem vorbi despre hochei intâi trebuie sa menţionăm primele cadre când apare patinajul. Cronicarii din secolul al-XII-lea relateaza că soldaţii foloseau un fel de oase tăiate la capete si prinse de bocanci , pentru a se deplasa mai uşor pe lacurile îngheţate. Aceste oase par sa fie stramoşii patinelor, iar soldaţii primii patinatori. În perioada Renaşterii se observă si primele imagini cu alunecarea graţioasă a oamenilor pe lacurile si râurile îngheţate ale Olandei. In 1498, Iohan Brugman a realizat o gravură in lemn, reprezentând o patinatoare care îşi pierde echilibru pe gheaţă. Caţiva ani mai târziu, pictorul A. Van der Neer şi-a intitulat un tablou „Tineri” ce se joacă cu o minge pe un fluviu ingheţat. Ce este însă cu adevarat interesant este faptul ca aceşti tineri utilizau niste bâte îndoite la capete.

Aceste jocuri au capatat un caracter „oficial” odată cu introducerea unor reguli. Lucru acesta se intampla undeva in nordul Germaniei. Treptat, aceste jocuri s-au extins in Belgia, Franţa si Anglia. Însă englezii le-au aplicat reguli de fotbal si rugbi, sporturi ce existau deja in Marea Britanie. Pas cu pas acest sport a devenit unul foarte popular astfel încât odata cu expansiunea coloniala a imperiului britanic,a fost dus in Canada ,de catre soldatii englezi. Astfel stramoşul hockeyului canadian prinde rădăcini. Uşor,uşor bandy-ul începe sa prinda in din ce in ce mai multe zone ale Canadei, in portul Kinston sau in oraşul Halifax se organizează tot mai multe meciuri. Meciurile erau însă lungi(3 ore) si foarte dure, astfel încât multe dintre meciuri se terminau cu abandonul uneia dintre echipe ,înainte de fluierul final. Echipamentele erau şi ele rudimentare, total neadecvate meciurilor dure,foloseau crose din lemn de stejar sau de frasin, mingea era şi ea foarte grea, confecţionată din cauciuc presat. Cu timpul însă regulile s-au modificat, in sensul ca s-a adăugat regula schimbărilor. O echipa era alcatuită din 9 jucatori, durata partidei era de 180 de min si puteau fi inlocuiţi 3 jucatori accidentaţi.

Apare si prima asociaţie de hochei „Montreal Association Amateur’’, în anul 1880, la Montreal. Noul regulament al jocului cunoscut sub numele de ‘’hockey’’ a modificat structural jocul practicat anterior sub denumirea de ‘’bandy’’ a fost propus de către preşedintele asociaţiei de hochei, R. F. Smith . De asemenea s-a inlocuit pentru prima oara si mingea de cauciuc cu pucul patrat (cuvantul ‘’puc’’ este de origine engleză si înseamnă spiriduş). S-a acordat o sporită atenţie paselor, care semănau jocului actual de rugby, pasele puteau fi transmise decat in spate sau in lateral, in niciun caz in faţă, astfel jucătorul avansat nu putea beneficia de pasă. Terenul era impartit in doua jumătăţi, tot asemanator cu rugby-ul sau alte sporturi .

Primul turneu organizat a fost in Montreal in 1888, la care a invitat mai multe echipe din Canada, pentru a le demonstra noile reguli de joc si in special avantajele ‘’pucului’’ ce conferea hocheiului un caracter mai atractiv. Se spune ca echipa M.M.A ar fi avut decat 7 jucatori buni, astfel încât s-a propus ca numărul de jucatori sa fie de 7. Lucru care s-a şi produs, astfel incat apare pentru prima oara hocheiul canadian.