Volei

Ridicarea de sus cu doua maini peste cap este o ridicare de atac care reprezinta o actiune din ansamblul jocului utilizată pentru punerea într-o situaţie cât mai favorabilă a jucătorului care urmează să finalizeze combinaţia ofensivă pentru echipa care se află în posesia mingii. Ridicătorul va trimite mingea, lovind-o (de obicei) cu două mâini de sus ţinând cont de: posibilităţile atacantului, dispunerea blocajului advers, tactica în atac a echipei proprii. În funcţie de aceste aspecte el va imprima mingii o anumită traiectorie, viteză şi distanţă faţă de fileu.

Este o actiune individuala specifica lovirii a doua, a treia din constructia unei celule de joc.

Ridicarea peste cap este un procedeu de dificultate mai crescuta, dar insusirea lui este necesara pantreu ca un ridicator sa poate folosi in atac intreaga lungime a fileului, indiferent unde va fi directionata preluarea, marind astfel periculozitatea atacului propriu.

Pozitia de asteptare si de deplasare sunt aceleasi ca la procedeul pasa spre inainte.

Pozitia de asteptare este in concordanta cu ceea ce face ridicatorul inainte sau in paralel cu momentul preluarii, considerand, ca preluarea se efectueaza de catre un coechipier.

La preluarea din serviciu ridicatorul, fiind ascuns de un partener sau de fileu, are o pozitie inalta fiind gata de start spre locul sau zona in care se va trimite preluarea.

La preluarea din atac pozitia poate fi joasa, daca ridicatorul se gaseste in aparera la preluare, si poate fi inalta sau media, daca ridicatorul trebuie sa intervina dupa o aterizare de la blocaj.

La preluarea din blocaj pozitia de asteptare se confunda cu pozitia pe care o are la dublarea atacului, mai joasa daca este in apropierea atacantului si medie daca se gaseste mai departe.

Deplasarea se face dintr-un start rapid si printr-un sprint scurt, ambele fiind in masura sa asigure sosirea jucatorului la locul de intalnire cu mingea, pe cat se poate, inaintea mingii. In cazul unui ridicator, acest lucru este necasar pentru ca inainte de executia propriu-zisa sa fie creata o rezerva de timp in care acesta sa mai poata arunca o privire in terenul advers.

Datorita impreciziei preluarii si a traiectoriei acesteia, de foarte multe ori aceasta rezerva de timp nu poate fi obtinuta, iar ridicatorul este obligat la niste eforturi suplimentare.

Deplasarea trebuie sa se inscrie in datele perceptiei spatio-temporale a jucatorului pentru a-l conduce pe acesta la locul in care cade mingea din preluare si in pozitie initiala necesara executiei propriu-zise.

Deplasarile efecuate in zonele liniei a II-a, pentru a ajunge in linia I-a si pentru a efectua o ridicare, se numesc „intrari”, iar combinatiile realizate printr-o astfel de deplasare poarta numele de combinatii cu intrare.

Pozitia initiala este o pozitie mai joasa decat la pasa spre inainte(deoarece lovirea mingii se face intr-un punct mai jos decat la pasa spre ianinte) si echilibrata, cu greutatea repartizata uniform pe ambele picioare, departate la nivelul verticalelor umerilor, unul dintre ele fiind postat cu o jumatate de talpa mai in fata. Bustul este drept, usor aplecat inainte, iar bratele sunt indoite din coate. Mainile sunt apropiate cu palmele orintate spre in sus, formand o cupa spre limita superioara a fruntii, iar pozitia trunchiului este verticala, linia umerilor perpendiculara pe directia ridicarii.

Miscarea de extensie a tuturor articulatiilor mentionate se mentine, in schimb trunchiul va trece intr-o extensie accentuata odata cu lovirea mingii, prin impingerea inainte a bazinului si ducerea umerilor inapoi.

Bratele se vor extinde oblic spre inapoi, capul mult pe spate va usura urmarirea mingii, cel putin in prima faza a traiectoriei. Dupa executie ridicatorul se va intoarce rapid pentru a putea participa la dublarea atacului.

Inaintea exersarii cu mingea trebuie efectuate exercitii pregatitoare care vizeaza mobilitatea coloanei vertebrale, calitate importanta in trimiterea corecta a mingii peste cap.

La invatarea corecta a acestei pase se va insista asupra urmatoarelor momente cheie privind executia:

• Lovirea se executa putin deasupra capului;

• In timpul pasarii mingii trunchiul se arcuieste inapoi.

Exercitii pentru invatarea pasei peste cap:

• Fiercare jucator cu cate o minge: arcuire inapoi, simuland pasa de sus peste cap si aruncarea mingii;

• Pasa peste cap din minge aruncata de partener;

• In grupe de trei jucatori, unul din ei la mijloc, pase peste cap;

• Pasa de control, urmata de pasa peste cap, intorcere brusca si deplasarea la locul unde a fost trimisa mingea, unde exercitiul se reia.

• In sir cate unul, in fata profesorului, care are o minge, primul se deplaseaza inante, primind la jumatatea distantei pasa de la profesor, pe care o trimite, pasand peste cap la urmatorul, deplasandu-se apoi la urma sirului; al doilea si ceilalti elevi executa acelasi lucru dupa ce trimit mingea in prealabil prosesorului.