Noțiuni despre GIS

Ce este un GIS?

O definiţie riguros ştiinţifică ar putea suna cam aşa: calculator capabil să asambleze, să

păstreze, să manipuleze şi să afişeze informaţii geografice specifice, de exemplu informaţii

identificate în funcţie de locaţii. GIS este o abreviere de la Geographical Information System şi este o tehnologie bazată pe calculator pentru cartografierea şi analiza entităţilor de pe suprafaţa terestră. Mai pe larg, un sistem GIS este un sistem folosit pentru modelarea informaţiei, proceselor si structurilor, care reflectă lumea reală, inclusiv evenimentele trecute, pentru a putea înţelege, analiza şi gestiona resurse şi facilităţi. Un sistem GIS poate fi descris ca sistem de gestiune a unei baze de date, care de regulă prezintă utilizatorului datele într-un mod interactiv grafic, care poate fi interogată şi analizată. Cu toate acestea, să nu vă închipuiţi că GIS este un sistem pur hardware, el este un ansamblu constituit din echipamente de calcul, programe, persoane, metode si norme ce permite procesarea de date şi exploatarea de hărţi geo-topografice.

Am specificat mai sus că GIS poate fi descris ca un SGBD şi asta pentru că pentru a putea lucra cu un astfel de sistem, este necesară o bază de date adecvată, obţinută în urma achiziţiei de date. Deşi mai pot fi întâlnite şi programe GIS având bazele de date organizate în formate proprietare, marea majoritate folosesc - pentru interoperabilitate şi schimb facil de informaţii - formate clasice (de la DBF din dBASE sau FoxPro până la sisteme relaţionale ORACLE, Sybase, Informix, Ingres, DB2, MS SQL, Access sau chiar Excel). Cele cu adevărat moderne asigură acces nelimitat prin standarde de conectivitate: ODBC, COM, CORBA, SQL.

O componentă esenţială a GIS este abilitatea de a produce date grafice atât pe ecran cât şi pe hârtie, oferind rezultatele analizelor oamenilor de decizie care alocă resursele. Hârtiile tipărite

precum şi alte date grafice pot fi produse, permiţând vizualizarea, şi deci, înţelegerea rezultatului

analizelor sau simulărilor unor evenimente potenţiale.

Iată un exemplu de hartă generată folosind GIS:

Cum se introduc datele în sistem?

Dacă datele ce urmează a fi utilizate nu sunt încă în format digital, adică într-o formă

recunoscută de către calculator, există mai multe tehnici prin care aceste informaţii pot fi capturate.

Hărţile pot fi digitizate, sau trasate cu ajutorul mouse-ului, pentru a colecta coordonatele diferitelor elemente. Dispozitivele electronice de scanare pot de asemenea converti liniile şi punctele de pe o hartă în format digital .

Introducerea datelor în sistem este componenta cu cele mai mari cerinţe din punctul de

vedere al resurselor de timp din cadrul unui GIS. Fiecare apariţie a obiectelor dintr-o hartă trebuie specificată; la fel şi relaţiile spaţiale dintre ele. Editarea informaţiei capturate automat poate fi, de asemenea, dificilă. Scanerele electronice înregistrează petele de pe o hartă cu aceeaşi acurateţe cu care capturează elementele interesante de pe hartă. De exemplu, o astfel de pată poate duce la conectarea a două linii care nu ar trebui să se întâlnească. Astfel de informaţii nedorite trebuiesc editate sau eliminate din fişierul de date.

De unde vin toate datele care sunt într-o bază de date GIS?

Toate datele adunate, stocate într-o bază de date GIS, vin din diverse surse: date primite de la satelit, baze de date existente, arhive clasice etc. Rolul sistemului GIS este să pună aceste date împreuna într-un sistem de informaţii unitar. Şi astfel, încet încet, ajungem la punctul următor:

Din ce surse se culeg informaţiile?

Anumite baze de date în format electronic care pot fi direct folosite de un GIS sunt produse de Agenţii Federale şi companii private. Diferite tipuri de informaţii sub formă de hărţi pot fi integrate într-un sistem GIS. Un GIS poate, de asemenea, să convertească informaţiile digitale existente, care nu sunt sub formă de hărţi, în formate pe care să le recunoască şi să le folosească. De exemplu, imaginile digitale provenite de la sateliţi, pot fi analizate în scopul de a produce un strat de informaţii digitale despre zonele cu vegetaţie. De asemenea, informaţiile hidrologice sau demografice în format tabelar pot fi convertite într-un format cartografic, servind ca strate de informaţii tematice într-un GIS.