Automat de Patru Biți pentru Sisitemul de Comandă a unei Linii Flexibile de Prelucrare

Rezumat: În această lucrare se prezintă o descriere a modului de proiectare a unui automat de patru biţi cu posibilităţi de utilizare în cadrul sistemului de comandă a unei linii flexibile de prelucrare precum şi simularea acestuia în limbajul de asamblare al microprocesoarelor 80x86.

1. INTRODUCERE

Linia flexibilă automată de prelucrare prezentată în această lucrare este destinată producţiei de serie mare şi se compune din: trei roboţi de manipulare (2), un transportor de transfer (1),două strunguri cu comandă numerică (6),o instalaţie de sudat (4),o maşină de rectificat (5), o maşină de alezat (3) şi o maşină de găurit (7). Schema bloc a liniei flexibile este prezentată în figura 1.

Linia de transport (1) se alimentează cu piesele ce urmează a fi supuse diferitelor operaţii de prelucrare. Cei trei roboţi asigură transferul pieselor de la transportor la maşina unealtă şi invers. Primul robot asigură deservirea primului strung cu comandă numerică şi maşina de găurit, al doilea robot maşina de alezat şi al doilea strung cu comandă numerică, iar al treilea robot instalaţia de sudat şi maşina de rectificat.

Sistemul de comandă trebuie să asigure executarea tuturor operaţiilor de prelucrare (strunjire, găurire, alezare şi sudare) şi manipulare, schimbarea rapidă a produsului fabricat, sincronizarea mişcărilor roboţilor cu celelalte operaţii din cadrul liniei flexibile, pornirea /oprirea procesului de lucru, depistarea defecţiunilor şi a opririlor în caz de avarie. Datorită costurilor ridicate a automatelor folosite în cadrul sistemului de comandă pentru operaţii precum pornirea /oprirea procesului, depistarea defecţiunilor şi a opririlor în caz de avarie, autorii lucrării propun înlocuirea acestora cu automate de patru biţi ale căror preţuri de cost sunt mai reduse.

2. PREZENTAREA AUTOMATULUI PROIECTAT

2.1. Prezentarea părţii de software a automatului proiectat

Automatele de tip SSF, indiferent de principiul de realizare, funcţionează în felul următor:

- se citesc variabilele binare de intrare

- se evaluează valorile acestora în raport cu anumite funcţii logice , tabele de adevăr sau tabele de tranziţie

- în funcţie de rezultatul evaluării se transmit comenzi spre exterior şi eventual semnalizări etc.

Această descriere ne arată că un asemenea automat face de regulă testări de biţi, încărcări de registre, apel de subrutine şi mai puţin calcule matematice. De aceea un asemenea automat se poate realiza pe principiul microprogramării având la bază schema bloc de mai jos.

Pentru fixarea ideilor vom considera cazul unui automat microprogramabil de 4 biţi, acesta va avea:

- Registrul de intrare de 4 biţi pe care-l vom denumi RI

- Două registre de ieşire de 4 biţi fiecare denumite R0, R1

- Unitatea procesoare centrală (CPU) în care se află stiva şi registrul de adrese (RA)

- Memoria de microprograme care va interpreta programele scrise în limbajul automatului

- Automatul este capabil să lucreze cu cele 4 registre R0, R1, RA, RI, cu stiva şi să compare cei 4 biţi sosiţi la intrare.