Pornirea Motoarelor Asincrone Monofazate

Tema corespunde ca şi complexitate, nivelului de pregătire de specializare corespunzător clasei a-XIII-a rp, profilul Tehnic, calificarea: Tehnician electrotehnist.

Pentru realizarea proiectului au fost aplicate cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile practice, pe care le-am dobândit prin parcurgerea programelor şcolare la disciplinele de specialitate şi activităţile de pregătire practica comasată.

Pentru întocmirea părţii scrise şi aplicative a proiectului au fost utilizate noţiunile teoretice însuşite prin studiul disciplinelor tehnice de specialitate (Electrotehnică, Fizică, Informatică - TIC) şi abilităţile şi competenţele dobândite prin activităţile de pregătire practică comasată.

Elaborarea proiectului corespunde necesarului de cunştinţe şi abilităţi ale unui viitor tehnician electrotehnist.

Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte.

Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor tehnice/practice şi teoretice specifice specializării, structurarea pe capitole a acestora.

Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte, importanţa, rolul, identificarea tipurilor de porniri ale motoarelor asincrone monofazate.

În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.

Capitolul 1. Generalităţi. Elemente de mecanică acţionarilor

1.1Structura generală a unui Sistem Electric de Acţionare Comandă şi Reglare

Structura subsistemului electromecanic al unui sistem de acţionare electrică cuprinde următoarele elemente:

Fig. 1

ME- motorul electric de antrenare, de toate elementele aferente, care transformă energia electrică în energie mecanică;

T- transmisie mecanică- având rolul adaptării parametrilor energiei mecanice furnizate de motor la cerinţele de acţionare ale ML;

ML- maşina de lucru.

În funcţie de procesul tehnologic, ML impune anumite cerinţe sistemului de acţionare ca:

- natura mişcării – rotaţie - continuă

- alternativă

- pas cu pas

- translaţie- continuă

- alternativă

- pas cu pas

- reversibilitatea sensului mişcării;

- reglarea modulului (mărimii) mişcării;

- anumite caracteristici de pornire-oprire (inerţială sau cu frânare);

- o numită caracteristică mecanică ( ).

Alegerea corectă a ME şi a T se face ţinând cont de aceste cerinţe, anumite cerinţe fiind realizate de ME, iar altele de către transmisia mecanică T.

Dacă ME poate realiza toate cerinţele de acţionare, T poate lipsi, dar atunci schema electrică trebuie concepută ca atare.

Prin Sistem de Acţionare Electrică (SAE) înţelegem ansamblul de dispozitive care transformă energia electrică primită de la reţea în energie mecanică şi asigură controlul pe cale electrică a energiei mecanice astfel obţinute.

Părţile principale ale unui SAE sunt:

- subsistemul de forţă - alcătuit din unu sau mai multe motoare electrice şi aparatajul electric aferent (aparataj de forţă);

- subsistemul de comandă - care modelează energia mecanică dezvoltată de motor în concordanţă cu cerinţele tehnologice ale ML.