Sudarea Subacvatica

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Sudarea Subacvatica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Iorgulescu Mariana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Electrotehnica

Cuprins

Cuprins
- 1 Sudare în mediu umed (în apă)
- 1.1 Scurt istoric
- 1.2 Particularităţi ale sudării în mediu umed
- 1.2.1 Stabilitatea arcului electric
- 1.3 Echipament
- 1.3.1 Sursă de curent electric
- 1.3.2 Cabluri electrice
- 1.3.3 Electrozi
- 1.3.4 Portelectrozi
- 1.3.5 Accesorii
- 1.4 Avantaje
- 1.5 Dezavantaje
- 2 Sudare în mediu uscat
- 2.1 Sudare în mediu uscat în condiţii hiperbare
- 2.1.1 Scurt istoric
- 2.1.2 Sudare WIG/TIG în condiţii hiperbare
- 2.1.3 Sudare MIG în condiţii hiperbare
- 2.1.4 Sudare cu electrozi înveliţi, în condiţii hiperbare
- 2.1.5 Electrozi, sârme-electrod şi gaze de protecţie
- 2.1.6 Avantaje
- 2.1.7 Dezavantaje
- 2.2 Sudare în mediu uscat, în condiţii hiperbare, în minihabitat
- 2.3 Sudare în mediu uscat, efectuată la presiune atmosferică
- 2.3.1 Avantaje
- 2.3.2 Dezavantaje
- 2.4 Sudare cu uscare locală
- 3 Firme producătoare de echipament de sudare subacvatică
- 4 Bibliografie

Extras din document

1. Sudare în mediu umed (în apă)

Sudarea în apă

Sudarea în mediu umed sau în apă, este procedeul cel mai cunoscut şi cel mai aplicat la lucrările de reparaţii subacvatice precum şi la cele de ranfluări de nave. Sudarea se face cu arc electric, în apă, rezultând o îmbinare sudată cu caracteristici mecanice apropiate de sudura realizată la suprafaţă.

Lucrările de sudare subacvatică se efectuează atât în apă sărată cât şi în apă dulce.

1.1 Scurt istoric

- Primele încercări de sudare cu arc electric sub apă datează din anul 1802 când Sir Humprey Davy a arătat că un arc electric imersat în apă continuă să funcţioneze.

- În anul 1898, alţi cercetători au demonstrat posibilităţile de prelucrare a materialelor metalice sub apă, utilizând electrozi din sârmă, însă rezultatele obţinute au fost mediocre.

- În anul 1907 suedezul Kjellberg brevetează electrodul de sudură cu înveliş, asigurând ridicarea calităţii îmbinărilor sudate.

- În anul 1917, Amiralitatea Britanică a întreprins unele cercetări şi a demonstrat că se poate depune metal sub apă. Aceste încercări de sudură au fost efectuate în scopul de a repara, mai rapid, bastimente şi nave de război avariate.

- După această dată, s-au efectuat cercetări susţinute privind sudarea subacvatică în mai multe ţări ca S.U.A., Germania, Anglia, Franţa, fosta U.R.S.S. şi Japonia.

- În timpul celui de-al doilea război mondial, au fost folosiţi pentru prima dată electrozi înveliţi şi protejaţi cu un strat de lac. După cel de-al doilea război mondial, cercetările iau amploare ca urmare a necesităţii reparării şi scoaterii la suprafaţă a navelor avariate sau scufundate în timpul războiului.

- În anul 1946 Van der Wiligen utilizează electrozi înveliţi, acoperiţi cu diverse substanţe hidroprotectoare.

- În anii ’60, ca urmare a dezvoltării industriei de foraj marin offshore, creşte semnificativ interesul acordat sudării subacvatice în mediu umed, precum şi apariţiei şi dezvoltării unor publicaţii de specialitate.

- În anul 1970, a fost realizată prima intervenţie de sudare subacvatică în mediu umed, în apă dulce, pe construcţia metalică a unui doc, de către firma Chicago Bridge & Iron Co. din S.U.A.,

- În anul 1971 s-a efectuat prima reparaţie la o structură marină offshore utilizându-se procedeul de sudare în mediu umed. După anii ’70, industria şi firmele specializate pe plan mondial în lucrări tehnice sub apă, au început, în mod constant, să utilizeze procedeul de sudare în mediu umed.

În România, la Institutul de Sudură şi Încercări de Materiale din Timişoara s-au efectuat numeroase cercetări asupra diverselor procedee de sudură atât la suprafaţă, cât şi sub apă, şi s-au realizat mai multe echipamente specifice. În cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi s-au pus la punct diferite instalaţii complexe, cum ar fi instalaţie de sudură subacvatică cu uscare locală şi simulatorul de sudare subacvatică hiperbară etc.

1.2 Particularităţi ale sudării în mediu umed

La realizarea operaţiei de sudare electrică sub apă, prezintă o deosebită importanţă procesele chimice, fizice şi tehnologice care au loc în timpul acestei operaţii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sudarea Subacvatica.doc

Alte informatii

Facultatea de Electronică Calculatoare si Comunicaţii Sectia SEAC