Amenajarea Râului Argeș

CAPITOLUL I

SCHEMA DE AMENAJARE

HIDROENERGETICA A RÂULUI ARGES

1.1 Date generale

Râul Arges, izvoraste din muntii Fagaras, în centrul tarii, varsându-se, dupa un traseu de aproximativ 250 km lungime în Dunare, în zona sudica a tarii (Oltenita). Pentru a creste gradul de utilizare complexa a resurselor hidrografice ale Argesului, a fost gândita o amenajare a acestui râu, care sa satisfaca numeroase cerinte cum ar fi: alimentari cu apa potabila pentru populatie si industrie, irigatii combaterea eroziunii solului, piscicultura, prevenirea inundatiilor, producerea energiei electrice, baze sportive si de agrement si chiar navigatie pe sectorul inferior.

In acest scop au fost demarate înca din anul 1960 ample lucrari de regularizare si amenajare a cursului acestui râu, precum si a afluentilor sai mai importanti (Râul Târgului, Dâmbovita, Râul Doamnei, Vâlsan). Schema de amenajare a râului Arges a fost conceputa pentru a satisface, din punct de vedere energetic, urmatoarele, cerinte:

- utilizarea maxima a resurselor hidroenergetice

- realizarea de centrale hidroelectrice de mare putere; cu regim de functionare la vârf.

Pentru atingerea acestor obiective s-a realizat un lac de acumulare important (465 mil. m.c. apa) - Lacul Vidraru de care beneficiaza întreaga cascada de centrale hidroelectrice din aval. Pentru a putea utiliza la întreaga capacitate acumularea Vidraru ;au fost facute lucrari de captare ai unor afluenti ai Argesului (Râul Doamnei, Vâlsan, Limpedea, V. lui Stan) si chiar un afluent al Oltului (râul Topolog).

Aceste aductiuni secundare însumeaza zeci de km. de canale, tunele, conducte, precum si alte constructii hidrotehnice. Astfel s-a marit gradul de utilizare a potentialului hidroenergetic economic, permitându-se folosirea energiei cursurilor de apa a caror amenajare independenta în centrale de mica putere nu ar fi fost economica, concentrarea debitelor fiind una din caile principale de crestere a puterii în CHE.

Sistemul hidroenergetic Arges este format din urmatoarele obiective:

- doua CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpana si Vâlsan cu o putere de 5 MW fiecare

- CHE Vidraru cu o putere de 220 MW

- Sectorul Oiesti - C. de Arges, cu CHE: Oiesti, Albesti, Cerbureni, V. Iasului, C. de Arges;

- Sectorul C. de Arges - Golesti cu CHE: Noaptes, Zigoneni, Baiculesti, Mânicesti, Vâlcele, Merisani, Budeasa, Bascov, Pitesti, Golesti.

- Sectorul Golesti - Oltenita cu CHE: Mihailesti, Adunatii-Copaceni, Rodovanu, Oltenita.

Din acest sector s-au finalizat în momentul de fata numai lucrarile la CHE Mihailesti, celelalte fiind abandonate în diverse stadii de executie.

1.2 Descriere

1. CHE CUMPANA

- tip cu lac de acumulare derivatie sub presiune si centrala la zi

- volumul lacului 288.430 m3 realizat cu barajul Cumpanita (H = 33m)

- cota maxima în lac 921,50 mdM

- caderea centralei 102 m

- debitul instalat 6,l m3/s.

- puterea instalata 5 MW

- tip hidroagregate -1 turbina Francis si generator sincron

- anul PIF -1967.

2 CHE VÂLSAN

- tip cu lac de acumulare, derivatie sub presiunea si centrala subterana

- volumul lacului 120.000m3 realizat cu barajul Vâlsan (Hm = 25 m).