Bilanțul termoenergetic la cazanul de abur GOPI 1800 și cazanul de ulei diatermic Bono

Cap I. CONSIDERAŢII GENERALE

Problemele energetice au devenit o preocupare generală a lumii contemporane. Econo-misirea energiei şi a combustibililor, creşterea puternică a eficienţei folosirii acestora repre-zintă în prezent, unul din obiectivele prioritare ale planurilor de dezvoltare economico-sociale ale fiecărei ţări.

1.1. Concepţia elaborării bilanţurilor energetice

Alimentarea cu energie a consumatorilor, la un înalt nivel calitativ şi de siguranţă, precum şi gospodărirea raţională şi eficientă a bazei energetice presupune, pe de o parte, cunoaşterea corectă a performanţelor tehnico-economice ale tuturor părţilor componente ale întregului lanţ energetic, de la producător la consumator, iar pe de altă parte, asigurarea condiţiilor optime, de funcţionare a tuturor componentelor lanţului energe-tic.

Principalul mijloc care stă la îndemâna specialiştilor pentru realizarea acestor obiective importante îl constituie bilanţul energetic, care permite efectuarea atât a analizelor cantitative, cât şi a celor calitative asupra modului de utilizare a combustibilu-lui şi a tuturor formelor de energie în cadrul limitelor unui sistem determinat. Acest cadru limită poartă denumirea şi de contur, el reprezentând practic suprafaţa închisă care include limitele faţă de care se consideră intrările şi ieşirile de energie.

Prin urmare, conturul unui bilanţ energetic poate coincide cu conturul fizic al unui utilaj, al unei instalaţii sau al unui ansamblu complex, care în cele ce urmează va fi menţionat ca sistem.

Analizele şi studiile de bilanţ energetic evidenţiază:

• Risipa de energie sub diferite forme:energie electrică, gaz.

• Indicatorul de eficienţă energetică pe proces.

• Identificarea pierderilor de energie.

• Utilizarea neperformantă a utilajelor şi a echipamentelor.

• Risipa de resurse umane.

• Risipa de spaţiu.

• Risipa de materiale.

• Soluţii de economisire a energiei.

Rezultatele bilanţurilor energetice vor fi utilizate pentru :

• Fundamentarea măsurilor de economisire a resurselor energetice, de modernizare a instalaţiilor şi de creştere a eficienţei economice ;

• Stabilirea cantităţilor absolute şi specifice de energie consumate în, respectiv, rezultate din procesul tehnologic analizat ;

• Stabilire pierderilor de energie aferente procesului , ca loc şi valoare ;

• Estimarea nivelului tehnic şi energetic al procesului examinat .

1.2. Scopul întocmirii şi analizei bilanţurilor energetice

Elaborarea şi analiza bilanţurilor energetice este reglementată prin lege şi trebuie să se transforme într-o activitate sistematică care are drept scop reducerea consumurilor de combus-

tibil şi energie prin ridicarea continuă a performanţelor energetice ale tuturor instalaţiilor, sporirea eficienţei întregii activităţi energo-tehnologice.

Elaborarea şi analiza bilanţurilor energetice constituie cel mai eficient mijloc de stabilire a măsurilor tehnico-organizatorice menite să conducă la creşterea efectului util al energiei introduse într-un sistem, la diminuarea consumurilor specifice de energie pe produs.

Modelele matematice pentru realizarea bilanţurilor energetice au la bază principiul conservării energiei. În acest sens, se defineşte mulţimea mărimilor de intrare, se calculează pierderile din conturul de bilanţ, pe categorii de procese, se stabilesc valorile randamentelor şi se constituie setul mărimilor de ieşire.

În funcţie de scopul urmărit, bilanţurile energetice se întocmesc în patru faze distincte ale unui sistem şi anume:

• la proiectarea unui sistem nou sau modernizarea unui sistem existent;

• la omologarea şi recepţionarea părţilor componente ale unui sistem,;

• la cunoaşterea şi îmbunătăţirea parametrilor tehnico-funcţionali ai unui sistem în procesul exploatării:

• la întocmirea planurilor curente şi de perspectivă privind economisirea şi folosirea raţională a energiei.

În primul caz, prin elaborarea bilanţurilor energetice se urmăreşte: alegerea celor mai raţionali purtători de energie, stabilirea schemelor optime de alimentare cu energie,determina-rea necesarului de resurse energetice cu luarea în considerare a folosirii cât mai eficiente a re-surselor energetice secundare, predeterminarea consumurilor specifice de energie ale fiecărui

agregat care intră în componenţa sistemului, precum şi pe unitatea de produs.