Extras din referat
Pompa de ulei ca element functional:
Pompa este destinata transportului de fluid cu viteza si presiune
relativ mica ( pompe de presiune sunt cele cu piston si supape de
admisie si evacuare.) Transportul de ulei se face prin intermediul golurilor
dintre dinti pe partea dinspre exterior Pentru asigurarea unei bune
etanseitati , deci a unei presiuni a uleiului cele 2 roti dintate - pinioane
nu au joc radial si nici axial. Utilizare pompa dse ulei la tractoare precum si la alte utulaje.
Material utilizat:
In constructia pompei se va folosi fonta cenusie cu grafit lamelar
Fonta este un aliaj al fierului cu carbonul , continand carbon intere
2,1 % - 6,67 % Fontele se obtin in cuptoare speciale numite furnale , din
materia prima compusa din minereu de fier si de mangan , carbuna , fondanti.
In furnal au loc la temperaturi inalte o serie de reactii chimice in urma carora se obtine fonta lichida in afara de fier si carbon , ea mai contine o serie de de elemente insotitoare ca: siliciu si mangan.
Siliciul si manganul apar in compozitie ca urmare aunor necesitati
ineleborare. Ele , in general , nu inrautatesc proprietatile fontei , ei in
unele cazuri chiar le imbunatatesc
In fonte mai exista sulf si fosfor care sunt elemente daunatoare
proprietatilor fontei: ele apar in compozitie datorita impuritatilor materiei
prime si nu pot fi eliminate in totalitate.
Fontele pobtinute in furnal se numesc fonte se prima fuziune , sau
fonte brute. Ele sunt destinate fie pentru obtinerea otelului , purtand
denumirea de fonte de afanare , fie pentru retopire in vederea topirii in
piese , fiind cunoscute sub denumirea de fonte pentru turnatorii.
Fonta cenusie cu grafit lamelar cea folosita pentru piese da fata ,
denumirea cenusie vine de de la culoarea pe care o au aceste fonte ca urmare a existentei carbonului sub forma de grafit. Fontele cenusi au proprietati
mecanicve bune (R= 100 400N/mm2 , duritatea 120 360 HB ) si se prelucreaza bine prin aschiere ;
IntindereIncovoireRasucireContact
- r
daN/mm2- -1t
daN/mm2- -1
daN/mm2-1
daN/mm2ak
daN/mm2
21-237119.527
In cazul fontei cenusi contractia liniara are valoarea medie de 1%
Este un material din cele mai raspandite fonte ,deci un pret mai mic pentru materie prima
Analiza tehnilogitatii pieselor turnate :
Urmareste cu precadere si alte lemente :
- grosimea peretilor
- razele de racordare a peretilor
- constructia cavitatilor si concentaratiile mari de metal.
Grosimea peretilor unei piese se determina , pe de o parte , prin
conditiile constructiv - functionale impuse acesteia , si pe dealta parte ,
prin proprietatile tehnologice de turnare ale materialului si prin
particularitatile procedeului de turnare aplicat Grosimea peretilor
realizabila este limitata inspre valori inferioare pentru a se preintampina
umplerea incompleta a formei , aparitia tensiunilor interne si crapaturilor ,
formarea retasurilor de contractie si suflurilor.
Trebuie evitate si grosimile prea mari ale peretilor acestora
datorita cresterii consumului de metal si pericolului de aparitie a
retasurulor interioare si porozitatilor. Este preferabil marirea rigiditatii
constructiei prin consolidarea peretilor cu nervuri.
De asemenea , trecerea lina de la sectiuni mici ale peretilor la
sectiuni mai mari si racordarea corecta a peretilor asigura obtinerea unor
piese turnate fara defecte de tipul retasurilor de contractie ,
porozitatilor , crapaturilor.
De asemenea se recomanda evitarea concentratilor mari de metal in
anumite zone ale semifabricatului turmat , din cauza formarii retasurilor in
acest scop se efectueaza modificari constructive cum ar fi de exemplu
inlocuirea imbinarilor in x cu imbinari in z.
Forma constructiva a semifabricatelor turnate trebuie trebuie
proiectata pe cat posibil , astfel incat la executarea unei forme de turnare
sa nu fie necesare miezuri Miezurile complica forma , maresc pericolul de
rebutare si ridica sensibil costul de turnare. De aceea se impune renuntarea
la miezuri ori de cate ori este posibil Se vor evita , in special ,
constructia care necesita folosirea unor miezuri lungi de sectiune relativa
mica , atat din cauza rigiditatii insuficiente , cat si datorita evacuarii
dificile a gazelor din miez si curatirea greoaie a sermifabricatului Ca
diametru minime ale miezurilor se admit in mod obisnuit , 3 5 mm pentru aliaje usoare , 5 7 mm pentru fonta , 7 10mm pentru otel.
Bibliografie
1. Indrumar pentru tema de
casa la tehnologia materialelor - Editura IPB 1989 Autori: D. Drimer , G. Dumitru , S. Ionescu , D. Dimitrescu
2. Tehnologia constructilor de masini - Editura Tehnica Buc 1996
Autor: Prof. univ. dr. ing. Aurelian Vlase
3. Indrumar de laboratortehnologia materialelor - Editura IPB 1990Autori :G.Glacov , M. Voicu , A Mihai , F. Dumitrache , Gh. Amza , D. V. Pausan , C. Ionescu, Gh. Solomon, M. Plesca , G. Dumitru, L. Garleanu.
4. Atlas reductoare cu roti dintate -
Editura didactica si pedagogica Buc 1981
Autori I. Crudu , I. Stefanescu , D. Panturu , L. Palaghian
5. Tehnologi de prelucrare pe masini de frezat Editura Tehnica Buc 1993
Autori: A. Vlase , A. Sturzu , C. Stancescu , C. Neagu
6. Curs tehnologia materialelor
7. Tehmologie si masini unelte - IPB 1987
Autori: C. D. Stanescu, Gh. Amza, Maria Petrescu,
C. Ionescu
Preview document
Conținut arhivă zip
- Corp de pompa.doc