Principii generale de proiectare a locuinței ecologice

In secolul pe care l-am parcurs, am fost martorii unor noi modalitati de abordare a energiei solare, in special in domeniul lociuntelor: de la faza experimentala de inceput, s-a trecut la cea a rationalitatii tehnice. Intuitiile creatoare si activitatea de pioneriat sunt, treptat, substituite de o logica ferma de natura stiintifica, urmarindu-se cu perseverenta crearea unui nou mod de viata si a unei arhitecturi bazate pe ratiuni tehnico- ecologice, eliminandu-se arbitrariul, formalismul.

Se preconizeaza, astfel, stabilirea unor noi relatii intre modalitatile de exprimare arhitecturala si mediu, intre idea de confort si resursele ecologice, in sfarsit, intre om, natura si tehnica de constructie.

In consecinta, ne propunem sa prezentam, in cadrul acestui eseu cateva dintre principiile care au stat la baza demersului teoretic al acestui proiect, in scopul de a demonstra, pe de o parte, avantajele pe care le prezinta judicios conformate arhitectural, iar, pe de alta parte, avantajele de natura economica care pot fi dobandite cu eforturi financiare relative reduse.

Proiectarea acestei case trebuia sa raspunsa in primul rand unei logici de natura economica, care urmarea realizarea unui confort maxim cu un consum minim de energie conventionala, in cadrul general al unei constructii durabile si valente arhitecturale de calitate. La baza proiectului au stat mai multe principii, care au speculat in primul rand potentialul deosebit al amplasamentului.

1.Amplasare si orientari

Inca de la inceput, s-a urmarit orientarea cator mai multe din spatiile de locuit spre sud, in vederea obtinerii unei cat mai bune insoriri si luminari. Astfel, camerele principale ( camera de zi, birou, locul de luat masa, spatiile destinate hobby-ului) au fost dispuse in partiul arhitectural spre sud, in vreme ce spatiile secundare ( bai, grupuri sanitare, bucatarie, spatii de depozitare, garajul) au fost amplasate spre nord, astfel incat sa constituie niste spatii tampon in calea vanturilor reci si sa protejeze zona de locuit.

In acelasi timp, s-a urmarit dispunera camerei de zi spre est, atat pentru faptul ca se deschide spre peisajul deosebit al padurii, cat si pentru a beneficia de insorire dinineata, in vreme dormitoarele sunt orientate spre vest pentru a beneficia de caldura dupa- amiaza.

Spre zona de nord locuinta mai este protejata si de o perdea de arbori, care au rolul de a forma o bariera in calea vantului rece cat si de un taluz plantat si cu o forma mai aerodinamica care sa preia si sa disipeze curentii de aer.

2.Partiu functional. Structura

Volumul construit, de dimensiuni usor ridicate, a fost impus de necesitatile unei familii numeroase. S-a dorit inca de la inceput pastrarea unitatii ansamblului, compunerea acestuia realizandu-se prin juxtapunerea unor spatii si forme diferentiate, de mai mici sau mai mari dimensiuni, toate gravitand in jurul unui nod cental- sera, axa si pivot a locuinei care unifica si umanizeaza spatiile. Astfel, noul edificiu s-a inscris in familia formelor construite in zona, elementele moderne care participa la conturarea imaginii plastice exterioare fiind dublate de o dinamica a spatiului interior si de spatialitatea deosebita.

Locuinta se compune din doua niveluri totale si unul partial; un parter principal grupand incaperile de studiu si petrecere a timpului liber (birou, hobby, camera de zi) si zona de acces, nivelul inferior, care contine bucataria, locul de masa, atelierul si spatii tehnice si de depozitare si etajul cu zona de noapte, dezvoltat partial in supanta peste camerele de zi, care are si un spatiu tehnic, destinat stocarii energiei neconventionale, rezultata din diferitele procese de captare; s-a urmarit in permanenta segregarea zonelor incompatibile si gruparea pa categorii de compatibilitate si realizarea unor relatii de comunicare vizuala intre camerele care permit acest lucru. Compunerea spatiilor la jumatati de nivel, ca rezultat direct al geometriei terenului, cat si dorinta obtinerii unei mai bune incalziri, prin ingroparea partiala a constructiei, sunt principalele considerente care au stat la baza obtinerii unor spatii dezvoltate “ in cascada” in sectiune, dublate de considerentele de factura plastic arhitecturala. Un rol important il au spatiile de legatura intre interior si exterior, accesul realizanduse prin sasuri sau vestibule, cu rol de spatiu tampon intre mediile cu temperaturi diferite.