Extras din referat
În cazul arderii combustibililor solizi, gazele rezultate conțin importante cantități de cenușă. Concentrația de cenușă în gazele de ardere depinde în principal de conținutul de cenușă al combustibilului și de tehnologia de ardere.
În figura 1 s-a reprezentat schematic traseul cenușii într-un generator de abur cu arderea cărbunelui în strat, pe grătar (a), respectiv în în stare pulverizată (b).
Dacă în cazul arderii cărbunelui pe grătar rulant, gradul de antrenare a cenușii xa are valori mici (0,13 - 0,27), în cazul arderii cărbunelui în stare pulverizată xa are valori foarte mari (0,85 - 0,95).
Nu este posibilă separarea unei cantități mai mari de cenușă în focarele cu arderea cărbunelui în stare pulverizată și evacuarea cenușii sub formă de pulbere. Reducerea vitezei ascensionale a gazelor de ardere în focar și măcinarea grosieră a cărbunelui sunt soluții ce ar favoriza un grad sporit de separare, dar ele nu sunt și economice. Pentru a realiza un grad mai mare de reținere a cenușii în focar, se apelează, atunci când este posibil din punct de vedere tehnic și rentabil din punct de vedere economic, la procedeul evacuării cenușii în stare lichidă.
În tabelul 1 sunt prezentate valorile uzuale ale gradului de antrenare a cenușii xa, pentru diferite tipuri de focare, în funcție de tehnologia de ardere și de natura combustibilului folosit.
Tipul focarului Cărbune Partea de cenușă
antrenată de gazele
de ardere xa
Focar cu ardere în strat. Huilă 0.13 0.25
Cărbune brun 0.13 0.25
Focar cameră și evacuarea cenușii în stare solidă. Huilă 0.85 0.95
Cărbune brun
Turbă
Focar cameră și evacuarea cenușii în stare lichidă: Huilă
- Deschis 0.8 0.85
- Semideschis 0.7 0.8
- Ciclon vertical 0.2 0.25
- Ciclon orizontal 0.1 0.15
Tabelul 1 - Valori orientative ale gradului de antrenare a cenușii de către gazele de ardere care părăsesc focarul
Instalații pentru desprăfuirea gazelor de ardere
Particulele solide conținute în gazele de ardere se compun din cenușă zburătoare, cocs și funingine. Comportarea particulelor din norul de praf depinde de mai mulți factori, precum:
- diametrul particulelor;
- distribuția mărimii particulelor;
- forma particulelor;
- viteza de sedimentare;
- proprietăți fizice (electrice, de aderență, de solubilitate) ale particulelor;
- concentrația prafului în mediul gazos.
Alegerea tipului constructiv și dimensionarea instalațiilor de desprăfuire trebuie să se realizeze în funcție de toți factorii enumerați.
În figura 2 se prezintă o clasificare generală și se indică procedeele de separare în funcție de diametrul particulelor. De asemenea, se indică natura mișcării, domeniul de vizibilitate pentru diferite categorii de particule și se exemplifică câteva categorii importante de praf și fum.
Bibliografie
- T. Popa, Cazane și turbine cu abur, Vol.I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968.
- Nibeleanu Șt., Artino A., Napu S., Instalații de separare a prafului cu electrofiltre, Editura Tehnică, București, 1984.
- http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Reducerea-emisiilor-de-pulbere68.php
- http://www.scritub.com/geografie/ecologie/PURIFICAREA-EMISIILOR-GAZOASE1731919424.php
- https://en.wikipedia.org/wiki/Electrostatic_precipitator
- https://en.wikipedia.org/wiki/Baghouse
Preview document
Conținut arhivă zip
- Reducerea emisiilor de praf din gazele de ardere.docx