Cefaleea și migrena la copii și adolescenți

Desi durerea, aceasta experienta senzitiva neplacuta, este de obicei asociata cu boala sau leziunea, ea poate aparea fara o etiologie identificabila. Durerea este subiectiva si chiar cele mai corecte incercari de masurare a durerii esueaza in fata evaluarii subiective a pacientului.

CEFALEEA

Cefaleea, mai corect spus cefalalgia sau durerea de cap este un simptom întâlnit foarte frecvent în populatie. Fiecare om experimenteaza acest tip de durere, ce are cauze variate.

Cefaleea apare la stimularea structurilor periferice innervate senzitiv (structuri extracranine - arterele, structuri intracraniene - sinusurile venoase mari si tributarele acestora, dura mater a endobazei, arterele bazale, nervii senzitivi V, VII, IX, X). Cefaleea reprezinta cel mai frecvent simptom neurologic pentru care pacientul se prezinta la medicul de familie, la neurolog sau la departamentele de urgenta ale spitalelor.

In 1988, in scopul uniformizarii nomenclaturii, Societatea Internationala de Cefalee (IHS = International Headache Society) a instituit un sistem de clasificare internationala a cefaleelor, ale carui criterii au fost aprobate de Organizatia Mondiala a Sanatatii si incluse in Clasificarea Internationala a Maladiilor (ICD-10).

Clasificarea identifica doua mari grupe de cefalee :

• cefalee primare – neasociate cu o leziune cerebrala structurala, acestea fiind reprezentate de: migrena, cefaleea tensionala (tension headache), cefaleea in “ciorchine” (cluster) si diverse alte cefalalgii nelezionale si

• cefalee secundare – care sunt asociate cu o leziune patologica subiacenta (tumora cerebrala, afectiuni cerebrovasculare, afectiuni metabolice, ingestie de diferite toxice, infectii noncefalice, afectiuni ale fetei si gâtului, precum si nevralgii craniene).

Cefaleea este un simptom care poate surveni izolat sau ca parte a unei boli in evolutie. Diagnosticul cefaleei trebuie sa se bazeze pe analizarea pattern-ului durerii, simptomelor asociate, a examenului fizic obiectiv si a probelor paraclinice, pentru a fi identificata sau exclusa o cefalee secundara . Pacientii pot prezenta mai multe tipuri de cefalee , fiecare tip trebuie diagnosticat conform criteriilor IHS si de aceea este necesara o anamneza atenta pentru a caracteriza fiecare tip de cefalee. Este frecventa asocierea dintre migrena si cefaleea de tip tensional. In plus, exista pacienti la care in afara de migrena si cefalee de tip tensional, la care se poate adauga si cefaleea indusa medicamentos in cazul consumului excesiv de antiinflamatoare nesteroidiene obiectivata de consemnarile din jurnalul pacientului.

Mecanismele intracraniene de producere a cefaleei sunt:

• presiunea directa exercitata pe o structura sensibila (ex. tumora)

• tractiunea sau distorsiunea

• vasodilatatia generalizata a venelor intracraniene, ce apare dupa administrarea de nitrati, histamina

• febra

• anoxia

• intoxicatia cu monoxid de carbon

• reactii alergice

• cresteri brutale ale tensiunii arteriale (feocromocitom)

• inflamatii: meningoencefalita

• nevralgii: leziunile nervilor cranieni V, IX

Mecanismele extracraniene de producere a cefaleei sunt reprezentate de catre:

• inflamatia sinusurilor

• afectiunile dentare

• afectiunile oculare, concentrarea prelungita

TIPURI DE CEFALEE:

Cefaleele primare includ: cefaleea de tensiune, migrenele si cefaleea în ciorchine. Celelate tipuri prezentate sunt cefalalgii secundare (aparute în tumori intracraniene, HTA etc).

• Cefaleea de tensiune (musculara)

Este o durere descrisa ca o strânsoare, compresie, resimtita bilateral, la nivel fronto-temporal, occipital si cervical posterior. Intensitatea este variabila, având un debut progresiv si fiind accentuata de starile de concentrare si de pozitii vicioase. Evolutia se prelungeste pe parcursul mai multor ore sau zile, putând fi si permanenta. Apare la persoanele anxioase sau stressate.

• Migrena comuna

Este o cefalee de cauza vasculara, cu caracter familial, ce apare în special la sexul feminin. Este însotita de prodroame vagi: iritabilitate, depresie, greata, varasturi. Durerea debuteaza brusc si are caracter pulsatil. Creste în intensitate în decurs de 1-2 ore de la debut, putându-se prelungi pe durata unor ore sau zile. Apare la intervale variabile de timp, de obicei premenstrual, ca urmare a stressului fizic, consumului de alcool, la lumina sau zgomot puternic. Debutul este în copilarie sau la pubertate si scade în intensitate odata cu îmbatrânirea datorita aterosclerozei si scaderii vasodilatatiei. Este însotita de greata, varsaturi, semne neurologice senzitive si motorii. Se calmeaza la odihna si la compresia regiunii temporale.

• Migrena sau aura clasica

Are un debut brusc, dar prodroamele sunt mai accentuate si apar cu o jumatate de ora înaintea migrenei sub forma unor manifestari neurologice (scotoame - pete întunecate în câmpul vizual, modificari senzitive si senzoriale). Poate uni- sau bilaterala, fiind uneori însotita de greata si varsaturi. Dureaza de la cateva minute pâna la ore.

• Cluster headache (cefaleea în ciorchine)

La fel ca si migrenele, cefaleea în ciorchine are un debut brusc, fiind precedata de prodroame. Este o cefalee de cauza vasculara, cu localizare unilaterala, periorbital si retroorbital. Poate fi însotita de: rinoree, obstructie nazala, lacrimare, edem conjunctival. Dureaza între 1 si 3 ore. De obicei, pacientii resimt aceasta durere de cap în fiecare zi, pe o perioada de câteva luni. Este mai frecventa la grupa de vârsta cuprinsa între 28 si 30 ani.

• Cefaleea de conversie (isterica)

Are caracter presional, ca o casca, fiind resimtita ca o apasare permanenta. Este însotita de ameteala si lipsa concentrarii.

• Cefaleea post-traumatica (post-contuzie)

Apare la câteva ore de la traumatismul suferit. Are o durata lunga, întinzându-se uneori pe perioade de ani. Intensitatea scade progresiv, cu trecerea timpului. Mentinerea durerii este legata de nevroza sau de mecanismele de compensare. Este însotita de astenie, iritabilitate, neliniste si incapacitate de concentrare. Se accentueaza dupa eforturile fizice sau psihice, stressurile emotionale si consumul de alcool.

• Cefalee din hematomul cronic subdural post-contuzie

Este o cefalee surda, continua, cu diferite localizari si intensitati. Nu apare imediat dupa traumatism, ci la interval de saptamâni sau luni. Dintre simptomele asociate pot fi amintite: tulburarile de personalitate, tulburarile motorii si alterarile starii de constienta.

• Cefaleea din hemoragia subarahnoidiana

Este specifica pacientilor hipertensivi cu valori tensionale mari. Este o durere violenta care apare în crize si ce dureaza 1-2 minute. Poate fi însotita de pierderea constientei si redoare de ceafa. Este considerata cefaleea cu cea mai mare intensitate.

• Cefaleea din meningita

Însoteste iritatia meningeala, fiind o durere cu debut rapid, ce se prelungeste pe o perioada de zile sau saptamâni. Este continua si severa, cu localizare la baza craniului. Se însoteste de fotofobie, varsaturi

în jet si redoare de ceafa.

• Cefaleea din tumorile intracerebrale

Debuteaza brusc, ca o lovitura de ciocan, severa si intensa. Are localizari diferite si un caracter progresiv: durerea apare din ce în ce mai des. Este însotita de semne neurologice motorii si senzitive: tuse, stranut, greata, varsaturi.

• Cefaleea din arterita cu celule gigante (boala Horton, arterita temporala)

Are o intensitate mare, fiind un simptom sever si continuu. Apare mai frecvent la pacientii barbati cu vârsta peste 70 de ani. Este însotita de manifestari neurologice: AVC (accident vascular cerebral), claudicatia limbii si manifestari clinice generale: inapetenta, scadere ponderala, anemie, febra. Raspunde la tratamentul cu AIS (antiinflamatoare steroidiene: corticosteroizi).