Fitoterapia Segmentului Gastro-Intestinal

Un mare numar de plante medicinale sau produsele farmaceutice obtinute din ele actioneaza nu numai asupra glandelor intestinale si a secretiilor lor, dar si asupra mucoaselor, florei microbiene patogene, a sintezei enzimatice s,i resorbtiei substantelor nutritive. si de aceasta data subliniern importanta diagnosticului medical si numai IN functie de acesta, cunoscand compozitia chimica si actiunea farmacodinamica a substantelor active din plante, se prescriu speciile cele mai indicate. Procedand altfel riscam sa-i producem bolnavului cu o suferinta digestiva mai mult rau decat bine.

In fitoterapia segmentului gastro-intestinal, legumele, fructele si semintele sunt componente pretioase, multe din ele intrand, de altfel, in alimentatia zilnica.

In gastritele hiperacide si in ulcerul gastric si duodenal, se foloseste o planta ,,banala", dar cu efecte cu adevarat miraculoase.

- Varza alba (Brassica oleracea), planta cultivata de sapte milenii in Europa si recomandata nu numai ca aliment, dar si ca medicament, in numeroase afectiuni de catre Hipocrat, Pliniu cel Batran, Galen si altii. Exista indicatii empirice, confirmate recent si stiintific, care o recomanda si in ulcere.

La fel ca multe alte plante medicinale, si Varza alba a facut obiectul a nume¬roase studii si cercetari in ultimele decenii. I s-a stabilit astfel compozitia chimica si actiunea farmacodinarnica: continutul ei in proteine este redus, de 1-4% (in Varza de Bruxelles - Brassica oleracea ssp. gemmifera); cel in hidrati de carbon variaza intre 3,5 si 11,2%; cel in sodiu este de 6-10 mg%, iar cel in potasiu, de 175-335 mg%. Mai contine calciu 35 mg%, fosfor 20-70 mg% si fier 0,4-0,9 mg%. Continutul in vitamina A este redus (6-65 mg%), in vitaminele B1 s.i B2, 0,05-0,10 mg%, in vitaminii B,, 0,03-0,05 mg%, iar in vitamina C, 36-84 mg%. Lucrul cel mai important, care a fundamental tratamentul ulcerului gastric cu Varza alba, a fost descoperirea unei vitamine - vitamina U, sau factorul antiulceros. Experience clinice ale cercetarilor de la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii au demonstrat ca, dintr-un lot de 65 bolnavi cu ulcer gastric, 62 au fost vindecati dupa trei saptamani de tratament cu suc celular proaspat de Varza alba. Acesta da rezultate bune si in pirozis, fiind indicat in locul bicarbonatului de sodiu in combaterea senzatiilor de voma, a catarului intestinal si in disfunctiile hepatobiliare. Varza acra, datorita acidului lactic pe care-1 contine, este un dezinfectant al tractului digestiv stimulant a. digestiei; zeama de varza fermentata este un bun laxativ. Sucul celular de Varza alba proaspat, are actiune vermifuga, impotriva oxiurilor si limbricilor.

Asupra aparatului respirator, mai ales Varza rosie (Brassica oleracea ~zr rubra) are proprietati expectorante, fiind indicata in bronsite acute, in laringite si in alte forme de catar ale cailor respiratorii, cu efecte favorabile si in tratamenni astmului bronsic si in bronsite cronice.

Cura de Varza alba (Brassica oleracea) are actiune diuretica, pentru care este indicata in litiaza renala, dar si de favorizare a resorbtiei edemelor in general si a lichidului de ascita din ciroza in special. Planta cruda contine si un principiu hipogli-cemiant (antidiabetic) destul de activ, dar instabil din punct de vedere biochimic si, datorita acestui fapt, se recomanda nu atat ca medicament, cat ca aliment care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia diabeticilor. Pentru acest din urma efect terapeutic, varietatea cea mai activa este Varza de Bruxelles (Brassica oleracea ssp. gemmifera).

Totodata, Varza alba este si un dezinfectant general, cu efecte bacteriostatice in special asupra germenilor gramnegativi. Asupra bacilului lui Eberth (agentul febrei tifoide) are o usoara actiune bactericida, datorita acidului lactic care se formeaza daca este pastrata cateva zile la aer in stare cruda. Datorita glutaminei, Varza alba se recomanda si ca antidot (moderat) in alcoolismul cronic.

Dar, pe langa toate efectele terapeutice sus-mentionate, Varza alba se reco¬manda, in special, in medicina traditionala, si in uz extern, pentru calmarea durerilor musculare, a algiilor reumatice (cu efecte favorabile in special in lumbago si sciatica). Prin proprietatile sale decongestive, antiseptice si cicatrizante, ea se dovedeste un bun remediu in tratamentul contuziilor si plagilor atone, cu procese gangrenoase sau in necroze locale postinfectioase sau posttraumatice. Efectul stimulativ asupra regenerarii tisulare justifica utilizarea ei in ulcerele varicoase, in arterita si in hemoroizi.

Pentru proprietatile maturative (de favorizare a localizarii unui proces infectios local), se foloseste in abcese, in furunculoza, in flegmoane, panarti, sub forma de comprese locale cu frunze zdrobite.

Ajutand la cicatrizarea leziunilor si producand o intensificare a circulatie in zona afectata, Varza alba se recomanda in degeraturi si in arsuri; are capacitatea de a calma durerile insuportabile provocate de zona Zoster.

Dintre afectiunile dermatologice, Varza alba are efecte favorabile in combaterea eczemelor si acneelor. In prezent, se studiaza intens potentialele sale efecte (cel putin banuite) asupra tumorilor externe, in experimentele facute pana in prezent obtinandu-se rezultate incurajatoare. iata de ce nu este de mirare pentru noi, cei de astazi, ca medicii din Antichitate considerau Varza alba un panaceu (altfel spus, ,,buna la toate").In gastritele hiperacide au, insa, efecte favorabile si alte legume sau seminte.

Astfel, cartofii sunt indicati in alimentatie, fierti, copti in coaja sau sub forma de preparate culinare usoare, fara sosuri. Sunt, insa, contraindicati cartofii prajiti in ulei.

Ca un bun pansament gastric se recomanda sucul proaspat al cartofilor, in cantitate de 200-250 ml pe zi, simplu sau eventual in amestec cu suc de morcovi pentru corectarea gustului. Si sucul de morcovi poate fi folosit in acelasi scop, ca atare, cate 100 ml dimineata, inainte de masa.

Migdalele dulci au o actiune favorabila in gastritele hiperacide. Uleiul gras pe care il contin formeaza o pelicula protectoare a mucoasei gastrice, iar protidele tamponeaza acidul clorhidric din tubul digestiv, reduc secretia de pepsina si inlatura durerile gastrice. Se utilizeaza samburii zdrobiti (cate 30-35 g) de doua ori pe zi. Se poate folosi si un amestec de 30 g samburi zdrobiti, amestecati cu 10 g lapte si 5 g smantana.

Gastrite hiperacide. Ulcer gastric si duodenal

Aceste afectiuni ale aparatului digestiv sunt datorate hipersecretiei si hiperaciditatii sucului gastric, iar cauzele sunt multiple: alimentatia neregulata si nerationala, abuzul de alcool, de tutun, de condimente, de ceai sau de cafea. Dar, in buna masura, aceste tulburari apar si datorita starii de agitate, surmenajului fizic si psihic, stresului.

La inceputul secolului XX ulcerele gastrice si duodenale erau o raritate. Dupa cel de-al doilea razboi mondial numarul cazurilor depistate s-a dublat, iar in prezent este in continua crestere. In general, exista o predispozitie ereditara, dar si dobandita la boala. S-a constatat ca cel mai afectat este tipul leptosomatic, adica indivizii supli, inalti, slabi (uneori chiar musculosi), dar tot timpul agitati, in miscare continua, usor iritabili, ,,pripiti", cu un sistem nervos slab, labil si cu un dezechilibru vago-simpatic.

Factori deloc de neglijat, cum sunt supararea, irascibilitatea, surmenajul, stresul, pot favoriza, daca nu chiar declansa, boala ulceroasa. Mecanismul de declansare se pare ca ar consta in vasoconstrictia provocata de factorii enumerati; prin aceasta, mucoasa gastrica nu mai primeste cantitatea necesara de sange, devenind fragila, in special in zona curburii mici a stomacului, a pilorului sau a bulbului duodenal, adica acolo unde funcfia secretorie este maxima. Cauza poate fi si de natura microbiana.