Contribuții la Studierea Lexicului Neologic

Introducere

În perioada actuală, observăm o explozie informaţională, privind cultura, economia, tehnica, politica etc. De aici apare necesitatea imperioasă de a pune în circulaţie şi de a familiariza specialiştii cu tot ce e nou în ştiinţă şi tehnică în general, precum şi publicul larg, care tinde spre o lume civilizată europeană şi mondială. E un potenţial intelectual enorm mereu în dezvoltare, atît de rapidă în epoca noastră. În consecinţă creşte rolul comunicării umane, scrise şi orale, pentru că nici un calculator nu-şi va realiza scopul, dacă roadele lui nu vor fi transpuse în limbajul uman, transmis de la om la om.

Astfel vocabularele au o mişcare continuă şi la fel ca oamenii „se nasc”, „trăiesc”, „dau fiinţă altora ”, „mor”.

Utilizarea neologismului în limbajul unui om, pătrunderea, adaptarea împrumuturilor, acceptarea sau respingerea lor sunt probleme care în permanenţă îi preocupă pe lingvişti.

Aceste aspecte sunt baza prezentei teze, unde se încearcă o cercetare asupra neologismelor, o comparaţie asupra opiniilor mai multor lingvişti şi oameni de cultură în problema dată. Tema propusă „Contribuţii la studierea lexicului neologic”, va încerca să demonstreze necesitatea îmbogăţirii şi înnoirii vocabularului unei limbi. Lucrarea de faţă urmează a fi structurată în trei capitole a cîte două paragrafe fiecare.

Primul capitol “În jurul problemei neologismelor în limba română” va cuprinde informaţie referitoare la perspectiva istorică a acestora, evoluarea lor pe parcursul cîtorva secole. Se demonstrează că odată cu dezvoltarea tehnicii, ştiinţei, economiei, culturii se îmbogăţeşte şi lexicul. Nu e posibil de exemplu să apară un aparat nou, sau o noţiune nouă şi să fie denumite cu lexeme vechi sau să nu aibă denumire în general. Cuvintele noi apar în toate domeniile, precum şi din toate sferele vieţii dispar multe vocabule învechite.

În capitolul II “Utilizarea neologismelor în presă” se va încerca o cercetare a lexicului neologic pe paginile ziarelor din Republica Moldova. Tot aici va fi pusă în discuţie problema acceptării sau respingerii neologismelor în raport cu cerinţele vorbitorilor. Discuţii provoacă şi utilizarea inadecvată a neologismelor în presă. De cele mai multe ori, anume pe paginile ziarelor se întîlnesc inadvertenţe, cauzele fiind diferite. Vorbitorii nu sunt familiarizaţi cu termenii sau cuvintele neologice, sensul lor nu este cunoscut, ci doar intuit cu aproximaţie, de unde şi apar o mulţime de greşeli de vocabular. Deseori aceste inadvertenţe sunt prezente în ziare, reviste, emisiunile TV, radio. Pentru combaterea lor e nevoie de o studiere aprofundată a sensului cuvintelor neologice.

Ultimul capitol “Cuvintele împrumutate din engleză” va oglindi o problemă destul de gravă la momentul actual, influenţa directă sau indirectă (prin filiera altor limbi) a limbii engleze asupra lexicului limbii române. De mai mult timp se consideră că această influenţă este nefastă şi necesită a fi combătută. Există numeroase discuţii la acest capitol, deoarece elementele străine sunt cu greu acceptate în limbă, mai ales cînd acestea din urmă nu aparţin aceloraşi familii. Aici apar probleme de ordin fonetic, gramatical, stilistic, etc. Se pune în discuţie dacă aceste cuvinte trebuie adaptate după normele limbii române literare sau păstrate ca în limba de origine. Multe voci se pronunţă asupra respingerii totale a elementelor englezeşti, alţii însă le acceptă ca pe ceva firesc şi chiar necesar. Pentru a demonstra necesitatea acceptării anglicismelor se va face o selecţie a cuvintelor de origine engleză, atît cele adaptate cît şi cele neadaptate, din Dicţionarul Explicativ Uzual al Limbii Române (DEU), apărut în anul 2000.

Scopul acestei lucrări este de a face o analiză a situaţiei neologismului în perioada curentă în raport cu deceniile trecute. Este o temă actuală, care trezeşte numeroase discuţii şi confruntări de opinii şi necesită o rezolvare urgentă. Tot ceea ce e nou sperie, dar o limbă nu poate exista fără o evoluţie continuă.