Cuvinte - lexicologie și semantică

Referat
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 6087
Mărime: 25.65KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lizica Mihut

Extras din document

Termenul de „cuvânt” provine din grecescul „lexis” şi reprezintă unitatea dintre sens şi complexul sonor.

Oricare ar fi timpul şi împrejurările, pentru a transmite ceva, cuiva, oamenii se folosesc de cuvinte, iar comunicarea umană se realizează mai ales cu ajutorul limbii.

Ca elemente ale lexicului cuvintele alcătuiesc nivelul lexical al limbii române, fiind cele mai mici unităţi autonome, purtătoare de semnificaţie. Atât complexul de sunete cât şi sensul sunt condiţii necesare de existenţă a cuvântului. Aşadar, în cuvânt distingem: forma-complexul sonor şi conţinutul-sensul.

Complexul sonor este o alăturare de sunete menite să exprime un sens. Cuvintele care au un singur sens (şi, de regula, realizează o singură semnificaţie) se numesc monosemantice (ipotenuză, catetă, săptămână etc). Cuvintele care au mai multe sensuri şi care în contexte diferite prezintă mai multe înţelesuri se numesc cuvinte polisemantice (carte-învăţătură, scrisoare, volum, carnet).

Întotdeauna unul din sensurile unui cuvânt este mai cunoscut şi mai frecvent utilizat, acesta fiind sensul de bază sau principal, iar sensurile mai puţin utilizate sunt cele secundare sau derivate.

Sensurile unui cuvânt pot fi îmbogăţite prin diferite procedee (metafora, metonimia, sinecdoca, eufemismul, ironia, hiperbola, personificarea şi oximoronul) care determină sensul lor figurat caracterizat printr-o puternică forţă expresivă.

Clase lexicale

În limba română există două clase lexicale definite fie prin aplicarea unor criterii extralingvistice (axa diacronică: arhaismul, neologismul; factor geografic: cuvinte populare şi regionale; factor social-cultural: argoul, jargonul, terminologia), fie prin aplicarea criteriului lingvistic (raportul dintre conţinut şi expresia lingvistică a relaţiei semantice): sinonime, antonime, omonime, incompatibilitate semantică, paronime, pleonasme, tautologii.

Clasele lexicale definite după criterii extralingvistice sunt:

Arhaismele – cuvinte sau expresii vechi care nu se mai folosesc astăzi, au ieşit din uz datorită evoluţiei limbii, sunt o consecinţă a modernizării vocabularului. Exemple în limba română: leşesc (adjectiv), în prezent polonez. Exemple în limba engleză: thou (prenume), în prezent you (tu). Exemple în limba franceză: engeigner (verb), folosit de La Fontaine, în prezent tromper ( a păcăli).

Neologismele – cuvinte împrumutate din alte limbi sau create recent, nou intrate în vocabularul unei limbi, pentru a denumi noţiuni, obiecte şi fenomene ivite în toate domeniile vieţii materiale şi spirituale, în special in limbajul tehnic şi ştiinţific, cu scopul de a-l îmbogăţi şi moderniza. Exemple în limba română: robot (1920), genocid (1943), blog (1998)

Elemente lexicale populare – fapte de limbă care se referă fie la realităţi din mediul rural (obiecte: blidar, căpiţă, laviţă; nume de plante: roiniţă; nume de animale: fluierar; nume ale lunilor: brumar, făurar, cireşar etc), fie denot un grad aproximativ de cunoaştere (exemple: isop, arap) fie sunt fapte de limbă în raport cu care elementele lexicale populare prezintă o largă circulaţie (exemple: o ditamai surpriză, s-a purces la dans).

Regionalismele - cuvinte de circulaţie restrânsă folosite numai în anumite regiuni ale ţării. Regionalismele sunt fapte de limbă specifice graiurilor teritoriale, având o arie de răspândire limitată la o anumită zonă şi nu generalizată la întreg teritoriul în care se vorbeşte limba.

Termeni internaţionali – pot fi grupaţi în: expresii idiomatice numite şi idiotisme, în formule internaţionale şi clişee internaţionale (exemplu: călcâiul lui Achile-punct vulnerabil).

Preview document

Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 1
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 2
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 3
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 4
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 5
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 6
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 7
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 8
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 9
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 10
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 11
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 12
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 13
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 14
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 15
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 16
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 17
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 18
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 19
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 20
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 21
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 22
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 23
Cuvinte - lexicologie și semantică - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Cuvinte - Lexicologie si Semantica.doc

Alții au mai descărcat și

Neologismele în Limba Română Contemporană

Introducere Limba română, a carei amplitudine vocală este evidentă, se află într-un permanent proces de internaţionalizare, la care sunt supuse,...

Metafora

Limbajul discursului în proza postmodernă a atins un grad de codificare atât de înalt, încât prozatorul nu mai poate lucra „decât cu prefabricatele...

Tendințe ale limbii române actuale

În sistemul lingvistic al unei ţări un rol deosebit de important îl are limba literară, „ipostaza cea mai îngrijită a limbii întregului popor”,...

Curentul Latinist

Curentul latinist reprezinta prelungirea si amplificarea ideilor Scolii Ardelene in cursul secolulul al XIX-lea, actiunea lui desfasurandu-se...

Lexicologie

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este...

Morfologia Limbii Române

0. INTRODUCERE. NOŢIUNI DE GRAMATICĂ 0.1. Ce este gramatica ? 0.1.1. În sens foarte larg, gramatica este un sistem de organizare generală a...

Elemente de argou și vorbire familiară

În textele care nu apartin literaturii beletristice în sens strict, ele¬mentele familiare si, mai ales, cele argotice servesc, de obicei, ca...

Calcul Lingvistic

7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de...

Te-ar putea interesa și

Organizarea internă a vocabularului - abordare metodico-stiințifică privind învățământul primar

I. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Copiii sunt florile din primăvara vieţii omeneşti, sădite de Dumnezeu pentru bucuria şi iubirea oamenilor. Sufletul...

Mijloace Externe de Îmbogățire a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Studiul lexicului merită o atenţie foarte mare din câteva motive considerate fundamentale. În primul rând,...

Îmbogățirea Vocabularului Preșcolarilor prin Activități de Educare a Limbajului

CAPITOLUL I Motivaţia alegerii temei În învăţământul românesc de toate gradele, dar în special în învăţământul preşcolar studiul lexical merită o...

Conversiune

ARGUMENT. Stilistica este o disciplină autonomă, ancorată însă într-un amplu dialog interdisciplinar cu: teoria, critica şi estetica literară,...

Aspecte ale limbii române în revista Limba și literatura română în perioada 2000-2004

CAPITOLUL I MORFOLOGIA 1.1 Cazul 1.1.1 Stabilirea cazului Pentru că stabilirea cazului constitue una dintre cele mai mari dificultăţi...

Frazeologia în Limba Română

1. FRAZEOLOGIA: COMPARTIMENT AL LEXICOLOGIEI SAU RAMURA INDEPENDENTA A LINGVISTICII 1.1. Definirea termenilor de frazeologie Frazeologia, în...

Organizarea funcțională a vocabularului limbii române - discursul politic și administrativ

Cap 1. NOŢIUNI GENERALE DE VOCABULAR 1.1. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului a. Definiţia cuvântului Unitatea de bază a vocabularului...

Genul Substantivelor

Introducere Asemenea altor idiomuri, româna este o limbă care a evoluat de la o epocă la alta, compartimentul său cel mai dinamic fiind...

Ai nevoie de altceva?