Elemente de argou si vorbire familiara

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest referat descrie Elemente de argou si vorbire familiara.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Filologie, Romana

Extras din document

În textele care nu apartin literaturii beletristice în sens strict, ele¬mentele familiare si, mai ales, cele argotice servesc, de obicei, ca expresie a dezaprobarii, a atitudinii ironice, a intentiei sa¬ti¬rice. Le întîlnim de obicei în relatarea faptului divers reproba¬bil, în con¬semnarea unor aspecte sociale neconstructive, în prezentarea unor tipuri umane negative.

Dupa schimbarea regimului politic în 1989, apare si o oarecare libertate a limbajului, atît în presa, cît si în limbajul de zi cu zi. Apelul la elementele argotice este mult mai abundent nu numai în comunicarea orala, ci si în scris, mai ales în publicatiile cotidiene.

Toleranta uzului actual fata de termenii periferici se mani¬fes¬ta prin „tehnicizarea“ unora dintre ei: bisnita, de pilda, e fo¬lo¬sit curent cu referire la o „afacere dubioasa, marunta“ (cf. La acestea se adauga cozile interminabile, fraude, bisnita, fenomene care blocheaza economia. RL 1990, nr. 57, p. 3/1). Ceea ce atrage for¬ma¬rea derivatului bisnitar, si el destul de frecvent.

O evolutie asemanatoare se constatat în cazul cuplului, mai recent, butic, buticar, ca si în cazul altor cuvinte argotice.

Tolerate în exprimarea familiara de categorii destul de di¬verse de vorbitori sînt si bascalie, formatie de multa vreme cu¬noscuta nivelului „neliterar“ al limbii, si derivatul sau basc¬alios, dar si mai recentul haios, care, dupa o intensa utilizare în vorbirea tineretului argotizant al anilor ’70, a patruns în lexicul pasiv al unor categorii mult mai largi de vorbitori, fiind acceptat, ca si¬nonim „relaxat“, familiar, cu o conotatie specifica, alaturi de amuzant, nostim, plin de haz.

Comunicarea orala în registru familiar este special de receptiva (si de productiva) fata de formatiile argotice de tipul a bis¬nitari, a drincui (din engl. (to)drink), smenar („persoana care însala în schimbarea ilegala a banilor“), a spagui (< spaga) etc., pe care le întîlnim nu numai în exprimarea „argotizantilor“, ci si la alte ca¬tegorii de vorbitori, mai ales la cei apartinînd generatiilor mai tinere. Toleranta fata de elementul argotic se asociaza adeseori cu intentia ludica, ca si cu intentia de ironizare si persiflare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Elemente de argou si vorbire familiara.doc