Neologismele în Limba Română Contemporană

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 19176
Mărime: 139.00KB (arhivat)
Cost: 12 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Maria Popescu
UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA Facultatea de Litere Catedra de Limbă română, lingvistică generală şi romanică

Extras din document

Introducere

Limba română, a carei amplitudine vocală este evidentă, se află într-un permanent proces de internaţionalizare, la care sunt supuse, de altfel, toate limbile. Faptul se explică prin aceea că majoritatea neologismelor, indiferent prin ce sursă ajung la noi, sunt de origine latină.

Un romanist german Alwin Kuhn, pe la jumătatea secolului trecut, entuziasmat, afirma că, datorită bogăţiei, simplităţii şi limpezimii ei structurale, ca şi marile ei posibilităţi de a absorbi noi termeni, româna ar putea ajunge “la întorsătura anului 2000” un instrument de comunicare internaţională foarte răspîndit, pînă la a o utiliza in raporturile dintre state. Profeţia lui Kuhn nu avea să se adeverească, dar faptul că un specialist notoriu a putut ajunge la astfel de afirmaţii a fost de natură să ia în seamă, cu toată seriozitatea, atît destinul general al limbii noastre, cît şi marea ei capacitate de a primi neologismele. Aceasta, pentru că ea reflectă o caracteristică mai adîncă a poporului român, şi anume aceea de a fi, constant, primitor de nou.

Dacă e adevărat, cum spunea Mihai Eminescu vorbind despre importanţa unui idiom al unui popor, că limbajul e “măsurariul civilizaţiunii”, atunci neologismele constituie stratul cel mai nou al vocabularului nostru de azi, un aspect al îmbogăţirii şi modernizării în permanenţă a limbii. Şi româna, fiind una dintre cele mai ospitaliere limbi, după cum afirma si romanistul suedez Alf Lombard, a fost întotdeauna receptivă.

Termenul “neologism” (fr.neologisme), creat din elemente de compunere greceşti (neo “nou” şi logos “cuvînt, termen“), desemnează orice cuvînt recent, împrumutat dintr-o limbă străină sau creat prin mijloace proprii. Des întîlnită, chiar şi în lucrările de specialitate, definiţia nu lămureşte asupra provenienţei acestei clase lexicale ce joacă un rol major în orice limbă vie. Apărute din necesităţi de comunicare, neologismele denumesc noţiuni, obiecte şi fenomene din toate domeniile vieţii materiale şi spirituale, în special în limbajul tehnico-ştiinţific, cu scopul de a-l moderniza şi îmbogăţi.

Pătrunderea lor în lexic se face pe două căi: sub formă de împrumuturi şi prin creaţii proprii ale limbii. Dacă prin neologism se înţelege, în general, cuvînt împrumutat, acest fapt se datorează numărului mare de împrumuturi neologice extrem de diverse ca structură şi provenienţă, mai numeroase decît cele create în interiorul limbii.

Tot neologisme se consideră şi cuvintele vechi care au căpătat un nou sens sau un nou mod de utilizare, ori expresiile care deşi sînt formate din cuvinte mai vechi au primit un sens nou, independent.

Uneori noţiunile vechi care au suferit o schimbare semnificativă necesită folosirea unor neologisme pentru a le denumi.

De obicei, se consideră neologisme cuvintele internaţionale care au pătruns la noi începînd de pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, de cele mai multe ori preluate din diverse limbi moderne, şi chiar de multe ori fabricate, dintr-un element vechi (grecesc sau latinesc) şi o limbă modernă. S-a stabilit ca punct de plecare această dată, pentru că de la Şcoala Ardeleană şi pînă astăzi limba română şi-a îmbogăţit şi reînnoit continuu lexicul prin împrumutul unor termeni de circulaţie internaţională utilizaţi mai ales de terminologia diferitelor discipline tehnice şi ştiinţifice, o dată cu marile prefaceri sociale din ultimele decenii. Pe lîngă vocabularul ştiinţific preluat, româna s-a îmbogăţit şi cu un important număr de neologisme, create prin mijloace interne, în primul rînd, prin derivare şi compunere, din materialul limbii. Dezvoltarea tehnicii face, pe de o parte, să apară în fiecare moment noţiuni noi, care vor să fie denumite, iar, pe de alta, perfecţionarea mijloacelor de comunicare – cu precădere radioul şi televiziunea, precum şi presa scrisă – duc la generalizarea imediată a termenilor noi. Prin cuvinte tehnice nu se înţeleg numai cele care se referă la maşini, ci tehnic este tot ce se referă la o anumită specialitate, fie ea construcţie de aparate, agricultură, medicină sau psihologie, istorie ori lingvistică.

Preview document

Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 1
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 2
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 3
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 4
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 5
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 6
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 7
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 8
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 9
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 10
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 11
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 12
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 13
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 14
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 15
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 16
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 17
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 18
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 19
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 20
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 21
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 22
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 23
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 24
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 25
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 26
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 27
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 28
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 29
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 30
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 31
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 32
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 33
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 34
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 35
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 36
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 37
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 38
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 39
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 40
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 41
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 42
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 43
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 44
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 45
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 46
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 47
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 48
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 49
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 50
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 51
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 52
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 53
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 54
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 55
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 56
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 57
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 58
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 59
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 60
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 61
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 62
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 63
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 64
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 65
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 66
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 67
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 68
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 69
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 70
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 71
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 72
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 73
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 74
Neologismele în Limba Română Contemporană - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • Neologismele in Limba Romana Contemporana.DOC

Alții au mai descărcat și

Cuvinte - Lexicologie si Semantica

Termenul de „cuvânt” provine din grecescul „lexis” şi reprezintă unitatea dintre sens şi complexul sonor. Oricare ar fi timpul şi împrejurările,...

Limbile Romanice

1. Originea limbilor romanice Limbile romanice provin din latina vulgară. Aceste limbi sunt vorbite pe teritoriul Europei de Sud si parțial de...

Curentul Latinist

Curentul latinist reprezinta prelungirea si amplificarea ideilor Scolii Ardelene in cursul secolulul al XIX-lea, actiunea lui desfasurandu-se...

Originea și Evoluția Limbii Române

Istoricii antici fixeaza catre mijlocul secolului al VIII-lea i.e.n. (mai precis,in 753)data intemeierii Romei de catre legendarul Ro-mulus. Ne...

Lexicologie

Lexicologia studiază cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvântul este...

Limba Romana Contemporana

Clasa pronumelui Flexionar, pronumele tine de clasa numelui, cazul fiind elementul care permite aceasta încadrare. Categoria gramaticala a cazului...

Morfologia Limbii Române

0. INTRODUCERE. NOŢIUNI DE GRAMATICĂ 0.1. Ce este gramatica ? 0.1.1. În sens foarte larg, gramatica este un sistem de organizare generală a...

Unitatea si Individualitatea Limbii Romane

Definita genealogic, româna este latina vorbita neîntrerupt în spatiul Carpatilor si al Dunarii de Jos ; este o limba vorbita cu constiinta...

Te-ar putea interesa și

Modalități de imbogățire, activizare și nuanțare a vocabularului prin orele de limba română

Moto: ,,Să nu lăsăm cuvintele nici să doarmă, nici să amorţească, nici să zacă, nici să moară. Ele sunt comoara noastră de mare preţ.” Tudor...

Mijloace Externe de Îmbogățire a Vocabularului

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Studiul lexicului merită o atenţie foarte mare din câteva motive considerate fundamentale. În primul rând,...

Construcții Complexe în Sintaxa Limbii Române

I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1. Preliminarii 1.1. În sintaxă, orice şir de constituenţi reprezentând un enunţ sau numai părţi componente ale...

Arhaisme

CAPITOLUL I CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ARHAISMELE FONETICE GRAMATICALE SI DERIVATE IN STRUCTURA FRAZEOLOGISMELOR 1.1. Arhaismul – indiciu al...

Acte Normative

CAPITOLUL I 1.1. Noţiunea, definiţia, evoluţia şi formele contenciosului administrativ român 1.1.1. Etimologic cuvântul „contencios” provine din...

Contribuții la Studierea Lexicului Neologic

Introducere În perioada actuală, observăm o explozie informaţională, privind cultura, economia, tehnica, politica etc. De aici apare necesitatea...

Anglicismele în Presa Scrisă

Introducere „… se scurge timpul trecător de parcă ar fi un izvor murmurător. Cu el îşi ia şi anii vieţii ce se strecor ca frunzele într-un copac...

Aspectul Stilistic al Faptelor de Limbă la Nivel Lexical

Introducere Motto: “Stilul nu este ingredientul târziu al idei, ci fratele ei geamăn”. Actualitatea temei În realizarea acestei teze ne vom...

Ai nevoie de altceva?