Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română

Referat
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Filologie
Conține 11 fișiere: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 7283
Mărime: 83.34KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. dr. CARMEN PASCU

Cuprins

Argument

Lira lui Orfeu

Lucian Blaga  Epitaf pentru Euridike

Vasile Voiculescu  Orfeu

Ana Blandiana  Unde-i mândria?

Leonid Dimov  Râde Euridice

Bibliografie

Extras din document

Orice încercare de a supune analizei mentalul grec, în structurile sale initiale, poate avea drept rezultat revelarea unor aspecte arhaice, aproape pierdute si de neregasit pentru perceptia moderna. Departe de a poetiza, putem vorbi de o reala catabaza a cercetatorului clasicist în adâncurile sensurilor acoperite de întunericul lui tempus edax sau, mai concret, de cel al propriilor prejudecati. O descindere laborioasa de acest fel este mereu însotita de entuziasm pâna la , de îndata ce se dezvaluie dimensiunile originare, etimologice, nealterate ale lucrurilor, asa cum fusesera ele gândite si simtite în traditia vechilor greci. Fara a fi numai simple relicve ale unei forma mentis fosilizate, cea a Helladei antice, aceste semnificatii de început vin sa ne lamureasca maniera de a le privi pe cele din afara noastra sau, mai ales pe cele dinlauntru, oferindu-ne astfel posibilitatea de a ne sustrage amneziei si confuziei postmoderne.

În greaca veche este una dintre acele vocabule  concept esentiale, care, supusa examenului filologic, permite configurarea unei axiologii profund traditionaliste, impregnata de religiozitate. Este cuvântul uzitat pentru a desemna fericirea  teleologica prin excelenta. Etimologia identifica fara efort convietuirea particulei care trimite la ideea de bine (vezi cel nascut dintr-un neam bun) alaturi de termenul , cu un câmp semantic larg, al carui epicentru este ideea de divin. Omul grec ipostaziat ca homo religiosus cunoaste sensul fericirii, de vreme ce în traducere ar însemna buna relatie cu divinul. În aceeasi ordine idiatica s-ar impune si povestea lui . În varianta primara, sensul sau era unul concret, pragmatic, regasit în radacina elena poie - : - a face, a alcatui. Termenul nu avea, deci, semnificatia cu care l-a învestit mai apoi trecerea timpului, poezia fiind ab origine facere, alcatuire a unui poet - , el însusi facator, profilul sau demiurgic reprezentând obiectul demersului nostru.

Dictionarele atesta, pe lânga polisemantismul lui , prezenta târzie a unor conotatii legate de plasmuirea sau compunerea versurilor. Tot aici se specifica faptul ca ideea de poet era exprimata mai degraba prin arhaicul pe care l-am putea plasa la începutul logosului grec.

La întrebarea cine erau aezii, exegeza raspunde fara a aluneca în speculatii: aezii, considerati profesionisti se acompaniau la instrumente cu coarde (kitharis, forminx, lyra) si erau totodata poeti creatori care improvizau pe o tema data . Etimologia, stiinta adevaratului sens, întareste la rându-i pozitia istoriei literare, accentuând ideea de cânt: - cel ce cânta, cântaret - cânta, a celebra. Verbul însa, apare cu o nuanta particulara în creatiile aezilor, ori de câte ori sunt chemate muzele, desemnând în mod special cântarea zeiasca:

Cânta, zeita, mânia ce-aprinsa pe-Ahil Peleianul / Patima cruda ce-aheilor mii de amaruri aduse

Asadar aedul nu e doar un simplu cântaret, cithared molatic , el este dincolo de toate alcatuitorul unui cânt inspirat printr-un act sinergic, teandric, afirmându-se astfel foarte lamurit pozitia sa de slujitor  sacerdot al fiicelor Mnemosynei. Ca poezia era împreuna  lucrare divino  umana, având o evidenta dimensiune mistica, dar sacru, asa cum avea sa ne spuna Hesiod, este un fapt de la sine înteles pentru vechii greci. De altfel, Theogonia aedului beotian este u

Preview document

Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 1
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 2
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 3
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 4
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 5
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 6
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 7
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 8
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 9
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 10
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 11
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 12
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 13
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 14
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 15
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 16
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 17
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 18
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 19
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 20
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 21
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 22
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 23
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 24
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 25
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 26
Receptarea Antichității Greco - Romane în Cultura Română - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Ana Blandiana.doc
  • Argument.doc
  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • DESCENDENTA ORFICA.doc
  • Lenoid Dimon - Rade Euridice.doc
  • Lira lui Orfeu.doc
  • Lucian Blaga.doc
  • Orice incercare de a supune analizei mentalul grec.doc
  • Universitatea din Craiova.doc
  • Vasile Voiculescu.doc

Alții au mai descărcat și

Curentul Latinist

Curentul latinist reprezinta prelungirea si amplificarea ideilor Scolii Ardelene in cursul secolulul al XIX-lea, actiunea lui desfasurandu-se...

George Bacovia - Reprezentant al Simbolismului

Simbolismul este un curent literar ce a luat naștere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în literatura franceză, ca o reacție la retorismul...

Originea și Evoluția Limbii Române

Istoricii antici fixeaza catre mijlocul secolului al VIII-lea i.e.n. (mai precis,in 753)data intemeierii Romei de catre legendarul Ro-mulus. Ne...

Lesson Plan - World Class, Longman

-School : no. 10 Bacau -Teacher Level : beginners -Time : 50’ -Grade : 5th -Textbook: World Class, Longman -Lesson: Following people...

Seminar Lucian Blaga

OBIECTIVE: Principalul obiectiv al cursului constã în (re)familiarizarea studentilor cu opera filosoficã a lui Lucian Blaga, îndeosebi cu acele...

Calcul Lingvistic

7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de...

Bazele Agrobiologice ale Mecanizării

Tema: Pedologia ca ştiinţă Subiectele: 1. Obiectivele pedologiei ca ştiinţă. Solul şi factorii de solificare 2. Noţiuni de fertilitate. Tipuri...

Te-ar putea interesa și

Direcții ale Prozei Eminesciene

ARGUMENT Am ales tema Directii ale prozei eminesciene pentru ca, dupa marea lectie de poezie pe care o da Eminescu, am învatat în scoala si...

Dionisie Exiguul, viața și opera

INTRODUCERE Pe parcursul celor două capitole ale acestei lucrări intitulate „Viața și opera Sfântului Dionisie Exiguul”, vom analiza parcursul...

Istoriografie

Capitolul I. Introducere în studiul Istoriografiei 1. Ce este istoria? Obiectul istoriografiei 1.1. Ce este istoria? Nicolaie Iorga, la lecţia...

Ai nevoie de altceva?