Atitudinea și Valoarea Estetică

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 5 în total
Cuvinte : 3293
Mărime: 17.65KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: G. Banu

Extras din document

În prima parte a lucrării ne propunem definirea şi plasarea valorii estetice în contextul general al teoriei valorilor, identificarea specificului valorii estetice în raport cu celelalte valori umane, precum şi delimitarea precisă a caracteristicilor valorii estetice faţă de valoarea artistică, pentru a evita confuzia dintre ele. În partea a doua a lucrării, vom caracteriza atitudinea estetică şi vom surprinde relaţiile acesteia cu alte atitudini umane. Analiza atitudinii estetice va urmări trei niveluri sau trei planuri: atitudinea contemplatorului, atitudinea creatorului şi cea a interpretului. Întreaga analiză va urmări delimitarea strictă de estetism, ca atitudine interpretativă unilaterală.

Condiţia primordială a întregii existenţe constă în activitatea specific omenească de creare, cunoaştere şi receptare a valorilor. Forma supremă de obiectivare a esenţei umane, actul producerii şi transmiterii valorilor marchează împlinirea deplină a forţelor demiurgice ale omului, realizarea posibilităţilor sale mrreu sporite de stăpânire şi transformare a naturii. Valorile măsoară nivelurile de civilizaţie ale societăţii, dimensionează capacităţile creatoare ale omului, dau sens şi finalitate acţiunilor sale, concretizând în realitatea practică scopurile, intenţiile, proiectele, dorinţele şi idealurile prezente în orice tip de atitudine umană.

Valorile îşi au originea în procesul muncii, în acţiunea social-istorică de procurare a celor necesare traiului, de umanizare a mediului înconjurător. Adăugând calităţilor primare(mecanice, fizice, chimice, biologice) ale lucrurilor existente obiectiv, concret, neutru, o parte tot mai însemnată de creativitate, omul a reuşit să-şi făurească un cadru existenţial nou, populat de bunuri înnobilate cu însuşiri suplimentare, de largă semnificaţie, purtătorae de valori capabile să satisfacă cerinţele comunităţii umane, să asigure mersul ascendent al societăţii. Existenţa valorii este, astfel, condiţiontă de prezenţa concomitentă a obiectului valorizat, cu suma însuşirilor ce-i aparţin intrinsec, şi a subiectului în stare să le preţuiască, folosindu-le potrivit multiplelor sale nevoi. „Valoarea nu e un atribut nici al subiectului, nici al obiectului, ci o relaţie funcţională a amândurora. Prin urmare, în feniomenul valorii avem două elemente constitutive: subiectul şi obiectul. Subiectul valori este persoana, iar obiectul e lucrul” .(P. Andrei)

Fenomene relaţionale, valorile nu există în sine şi nici pentrzu sine, nereducându-se, ca atare, nici la substanţialitate ontologică a lumii sensibile, nici la idealitatea trăirilor subiective, ci fiinţează ca unitate a amândurora, ca simbioză a veva preţuit da către cineva apt să poată aprecia. Esenţa referenţială a valorii se distinge atăt pe planul valorificării elemerntelor naturale preumane, căt şi în sfera estimării bunurilor create de mintea şi mâna omului.

„Valorile reprezintă sinteze sublimate ale calităţilor şi însuşirilor subiectului uman răsfrâte asupra lucrurilor şi bunurilor, cu care se află în permanente raporturi pe temeiurile furnizate de proprietăţile caracteristice de care dispun obiectele şi fenomenele înseşi; în ele subiectivitatea s-a transformat în obiectivitate.”

Registrul valorilor cuprinde practic întreaga existenţă, ceea ce impune clasificarea lor cât mai riguroasă. Criteriile şi perspectivele de selectare, ordonare şi ierarhizare axiologică au evoluat în timp şi spaţiu, dispunându-şi întâietatea, complrtându-se ori negându-se reciproc.

Departajarea generală în valori materiale şi valori spirituale, aproape unanim accceptată, asuscitat îndelungi dispute şi contestări pe planul relaţiilor şi influenţelor dintre ele. Numeroase şcoli şi orientări au susţinut că valorile emană de la un subiect transendental(fenomenologia), că simbolizează libertatea absolută (existenţalialismul), că provin din trăiri refulate în inconştient, atemporale (psihanaliza), sau că indică un „comportament preferenţial”, o atitudine specială.

Viziunile relaţioniste au evidenţiat dependenţa valorilor de primordialitatea celor economice, sociale, dar şi relativa lor autonomie, inclusiv a celor artistice şi estetice.

La fel de discutată s-a dovedit şi clasificarea valorilor după obiectul, respectiv domeniul fiinţării lor, în valori politice, filosofice, ştiinţifice, etice, estetice, sub raportul corelaţiilor reciproce, al faptului că deşi distincte, cu individualitate şi funcţionalitate ireductibile, valorile formează o suită neîntreruptă de interacţiuni şi intercondiţionări. Estetismul, bunăoară propovăduia o detaşare absolută a artei, contrapunând-o – ca realizare şi însemnătate - celorlalte valori, operaţie prin care” înseşi valorile estetice par înjosite” .(T. Vianu)

Estetica subliniază astăzi unitatea şi strânsa conlucrare a tuturor valorilor, legăturile indisolubile dintre ele, fără a le ignora specificitatea, determinată de faptul că fiecare specie de valori răspunde anumitor cerinţe ale omului.

Clasificările de genul: valori ideale, care anticipează o realizare umană şi valori reale, concretizări ale activităţii creatoare; sau valori ale lucrurilor şi valori ale persoanelor; valori individuale sau socio-culturale; valori relative sau valori absolute; valori subiective sau valori obiective; pozitive sau negative; valori fundamentale sau valori derivate, alături de multe altele, sugerează complexitatea axiologiei , ca disciplină filosofică şi multitudunea punctelor de referinţă în încercările de clasificare a valorilor. Enumerarea trebuie completată cu împărţirea în valori mijloc şi valori scop, respectuiv, în valori dorite pentru serviciul ce-l pot aduce în dobândirea altora şi valori permanente, precum adevărul, binele, frumosul, ce se regăsesc pe parcursul întregii istorii şi asigură dimensiunile fundamentale ale civilizaţiei, coordonatele de durată ale omenirii.

Sistemul axiologic, ca ansamblu de ordonări şi ierarhizări, de norme şi interrelaţii, deşi comportă unele priorităţi temporare, se poate alcătui numai în interiorul aceleiaşi clase de valori, deoarece originalitatea şi ireductibilitatea valorilor nu admite superiorităţi de rang. Între valoare şi non-valoare se cuprinde o întreagă gamă de „valori estetice mai înalte sau mai joase” , de la strălucirea capodoperei până la vecinătatea eşecului.

Preview document

Atitudinea și Valoarea Estetică - Pagina 1
Atitudinea și Valoarea Estetică - Pagina 2
Atitudinea și Valoarea Estetică - Pagina 3
Atitudinea și Valoarea Estetică - Pagina 4
Atitudinea și Valoarea Estetică - Pagina 5

Conținut arhivă zip

  • Atitudinea si Valoarea Estetica.doc

Alții au mai descărcat și

Aristotel

ARISTOTEL (384 – 322 î. Hr.) În urma cu peste 2000 de ani, în 322 î.e.n., la Chalcis, în Eubeea, în împrejurari obscure se petrecea din viata...

Conditia Umana - Blaise Pascal - D.D.Rosca

Orice conceptie filozofica isi propune o interpretare a Existentei, a naturii acesteia, pornind de la anumite enunturi sau principii. In acelasi...

Eseu - Doua Concepte despre Libertate

Sunt foarte multi factori in jurul nostru care ne influenteaza deciziile, de orice natura ar fi acestea. Societatea este fara indoiala in oarecare...

Generalitati despre Politica

Ceea ce este si mai grav este sfidarea opiniei publice prin prezentarea denaturata a realitatii. In acest domeniu descrierea realitatii este un...

Adevăr și Cunoaștere

Sfântul Apostol Pavel nu evita sa vorbeasca despre cunoastere. Dimpotriva, el cere aceasta lui Dumnezeu pentru neofitii sai ( cf. Efes. 1, 17 – 18;...

Filosofie Românească

Gândirea filosofică românească se conturează destul de târziu în istorie, abia cu câteva secole în urmă. Dar ea este un rezultat nu numai al...

Lucian Blaga și viziunea lui asupra cunoașterii

Lucian Blaga (n. 9 mai 1895, Lancrăm, lângă Sebeș, comitatul Sibiu - d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător,...

Te-ar putea interesa și

Educatia Artistico-Plastica

CAPITOLUL I MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI Importanta abordarii acestei teme deriva din importanta frumosului pentru viata.Culoarea este esentiala...

Comicul în opera lui Ion Luca Caragiale

Am ales să scriu despre I. L. Caragiale, în primul rând, pentru că este singurul clasic modern. Modernitatea lui Caragiale este dovedită de faptul...

Conștiința morală și interacțiune socială - Relația drept-morala

I. Conștiința și conduita morală Conceptul de morală se referă la un anumit cod social, la un ansamblu de reguli cărora trebuie să ne supunem...

Fronda în literatură interbelică

I. Premisa: In primele decenii ale sec al xx lea tendinta de emancipare a literaturii romane de sub influenta directiei traditionaliste, dominate...

Identitate culturală în context european

Asumarea identităţii culturale în context european a României începe în secolul al XlX-lea, când se conturează clar orientarea spre valorile...

Studiul poluării produse de stația de tratare a namolului, solului și apei în Comuna Oarja

Dezvoltarea societăţii şi efectele activităţilor din ce în ce mai diversificate ale acesteia, împreună cu implicaţiile lor asupra mediului, au...

Audiția muzicală în cadrul orei de teoria muzicii și rolul acesteia în formarea deprinderilor muzicale specifice în învățamântul vocațional de artă

Audiția muzicală și implicațiile realizării ei la clasă nu reprezintă un subiect întâmplător. Preocuparea pentru acest mijloc de formare a...

Axiologie

1. Constituirea axiologiei ca disciplina filozofica – Denumirea de axiologie= disciplina cu character filozofic ce provine din filozofie si se...

Ai nevoie de altceva?