Concepte Principale Elaborate in Cadrul Filosofiei Istoriei si Impactul Acestora in Cadrul Conceptual al Filosofiei Secolului al XIX- lea

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Concepte Principale Elaborate in Cadrul Filosofiei Istoriei si Impactul Acestora in Cadrul Conceptual al Filosofiei Secolului al XIX- lea.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 8 pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gheorghe Ungureanu, Sabina Busuioc

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Filosofie

Extras din document

Aspecte introductive.

In ,, Prefata’’ formulata de Nicolae Gogoneata si Ioan C. Ivanciu in lucrarea ,,Introducere in filosofia istoriei ,, scrisa de Mircea Florian, gasim exprimata, sub o forma eliptica, ideea de baza a lucrarii, conform careia ,,…istoria este o realitate unica, creata o singura data.’’ O caracteristica relevanta, continua autorii, a istoriei este reprezentata de ideea ca istoria este o opera a actiunii omului, a inteligentei si vointei sale. Exista, asadar, o intrepatrundere intre natura si cultura, intre istoria naturii si cea a umanitatii, evenimentul istoric fiind in dublu sens uman – omul este atat suportul, cat si producatorul lui prin vointa si inteligenta sa.

Plecand de la observatiile de mai sus, demersul nostru va avea in vedere:

- inventarierea catorva concepte fundamentale exprimate prin ideile principale expuse in lucrarile folosite drept suport;

- o analiza a acestor idei, tinand cont si de contextul social si cultural-istoric in care au fost formulate, iar, spre final, vom cauta sa concluzionam cu privire la caracterul perenitatii, a valorii lor sub aspect sintetic – evaluativ, a fenomenelor istorice, a legilor istorice a progresului si a sensului istoriei.

Optiunea lui Mircea Florian.

La intrebarea ,, Exista legi istorice ?’’ , Mircea Florian prezinta in lucrarea citata un raspuns comprehensiv; el afirma, citandu-l pe Max Narden ca istoria trebuie sa fie ,, istoria nu a cutarui si cutarui om, ci a omului ca atare’’ , procesul istoric fiind actiunea reciproca dintre general si individual. Ganditorul roman prezinta cele doua teze – teza proindividualista si teza prouniversalista - cu argumentele lor; pe de o parte, existenta compexitatii in istorie, a vointei libere individuale si a hazardului, iar, pe de alta parte, raportul constant al legii izvorate din cauze.

Distinctiile formulate pe rand de : Th. Haering intre ,,legi istorice’’ si ,, legi in istorie’’, legile istorice fiind cele fizice si biologice si E. Bernheim , intre ,,lege si regula’’ sunt folosite de autor ca elemente cu caracter analitic speculativ. Mircea florian explica ca ,,legea istorica’’ are patru caractere distincte:

- legea istorica nu este o lege elementara, marginala sau fundamentala, ci o lege secundara, bazata pe legi elementare convergente, care nu sunt propriu-zis istorice, ci naturale sau psihologice ;

- legea istorica este o lege aproximativa, probabila si cu exceptii posibile, in care un rol hotarator il au cei trei factori enuntati si mai devreme - existenta compexitatii in istorie, a vointei libere individuale si a hazardului, ideea exprimanta aici fiind aceea ca unde exista exceptii de la regula, de fapt, nu exista lege, ca atare – exemplu: regulule gramaticale;

- legea istorica poate fi dedusa din din legi psihologice generale – Wilhelm Wundt;

- legile istorice sunt intim legate de un anumit timp si de un anumit loc, deci pot avea si un caracter ,,temporar’’ , legea fiind si o notiune de relatie, ea neschimbandu-se, ci avand un caracter de inlocuire.

Analizand aceste aspecte, Mircea Florian opineaza concluziv ca ,, legile sunt conditionate de conexiunea factorilor de coexistenta sau de succesiune ( de evolutie )’’ ; astfel, se pot formula trei raspunsuri posibile:

- monismul istoric – un singur factor general istoric, restul de factori luati in discutie sunt ,,umbra sau epi-fenomenul acestuia’’;

- convergenta tuturor factorilor – sa spunem polifenomenele - adica problema neexplicita a unitatii sau convergentei totale – unii factori fiind antagonici;

- juxtapunerea celor doua teorii responsive de mai sus, preeminenta avand existenta unui singur factor – monismul istoric – cu caracter bazilar, in care ceilalti sa se manifeste; astfel, s-a ajuns la formularea teoriei ,,materialist-istorice’’, in care prevalent a fost determinat ca fiind factorul material sau economic.

Fisiere in arhiva (3):

  • Concepte Principale Elaborate in Cadrul Filosofiei Istoriei si Impactul Acestora in Cadrul Conceptual al Filosofiei Secolului al XIX- lea
    • - Filosofia Istoriei - referat.doc
    • filosofia istoriei - bibliografie.doc
    • referat - filosofia istoriei.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA de STAT din PITEŞTI - FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE, SECŢIA FILOSOFIE