Conditia Omului Existentialist in Viziunea lui Emil Cioran

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Conditia Omului Existentialist in Viziunea lui Emil Cioran.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Iancu Adriana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Filosofie

Extras din document

In vechiul comitat al Sibiului se nasete EMIL CIORAN,la Rasinari. Tatal sau era preot al Mitropoliei Sibiului,iar mama sa Elvira Cioran era o fire foarte sensibila.

FORMAREA.

La varsta de 17 ani se dedica studiului filozofiei,la Universitatea din Bucuresti fiind coleg cu CONSTANTIN NOICA si elev al lui TUDOR VIANU. Fiind un bun cunoscator al limbii germane, ii studiaza pe IMMANUEL KANT,ARTHUR SCHOPENHAUER, si mai ales pe FRIEDRICH NIETZSCHE.In timpul studentiei sale este influentat treptat de lectura lui GEORG SIMMEL, LUDWIG KLAGES si MARTIN HEIDEGGER. In anul 1933 obtine o bursa care ii va permite sa-si continue studiile de filozofie la Berlin unde intra in contact cu NICOLAI HARTMANN si LUDWIG KLAGES.

PRIMELE VOLUME.

Anul 1934 este marcat de aparitia primei carti intitulate ,,Pe culmile disperarii,, iar succesiv au aparut in 1935 ,,Cartea amagirilor,, 1936,,Schimbarea la fata a Romaniei,, 1937 ,,Lacrimi si sfinti,,. de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".

In ciuda faptului ca nu se numara printre membrii Miscarii legionare,in perioada interbelica simpatizeaza ideile acesteia,dar respinge metodele ei violente. Plecat la Berlin cu o bursa,in 1933,intr-un articol se declara admirator al lui Hitler justificand,, Noaptea cutitelor lungi,, Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune, ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.

Reintoarcerea in tara il determina sa ocupe timp de un an postul de professor de filozofie la Liceul ,, Andrei Saguna,, in Brasov.Anul 1937 ii ofera posibilitatea de a pleca la Paris cu o bursa a Institutului Francez din Bucuresti ce se va prelungi pana in 1944

. În 1940, începe să scrie ,,Indreptar patimas,,, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei. Varianta definitivă a Îndreptarului (rămasă inedită până în 1991) a fost încheiată în 1945, anul în care Cioran s-a stabilit definitiv în Franța. După retragerea cetățeniei române de către autoritățile comuniste a trăit la Paris ca apatrid.

OPERA FRANCEZA.

Dupa o scurta intoarcere in tara paraseste definitiv Romania,stabilindu-se la Paris.Incepand cu acel moment el va publica doar in limba franceza,operele sale incepand sa fie admirate nu doar pentru continutul lor ci pentru stilul plin de finite si distinctive al limbii.

Emil Cioran a locuit la Paris în Cartierul Latin, pe care nu l-a părăsit niciodată. A trăit mult timp retras, evitând publicitatea. În schimb a cultivat darul conversației cu numeroșii săi prieteni ( MIRCEA ELIADE,EUGEN IONESCU,PAUL CELAN,BARBU FUNDOIANU,HENRI MICHAUX).

Epuizând încă din tinerețe interesul pentru filozofia de catedră, Cioran a părăsit devreme gândirea sistematică și speculațiile abstracte, pentru a se consacra unor cugetări profund personale. "N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzațiilor mele", va constata mai târziu. Din eseurile apărute în limba română se desprinde portretul unui tânăr gânditor din anii treizeci, influențat de mișcarea de idei din acea epocă în care intelectualii români descopereau gândirea existențialistă (sub varianta ei românească, cu accente creștine și mistice, "trăirismul").

TEMATICA OPEREI.

EMIL CIORAN incepe mai intai prin a fi un ganditor torturat de sentimente si senzatii violente.Devine preocupat de problema mortii,a suferintei estec atras de idée sinuciderii ca idée care ajuta supravietuirii. Tema alienării omului, temă existențialistă prin excelență, prezentă la JEAN PAUL SORTRE sau ALBERT CAMUS este formulată astfel, în 1932, de tânărul Cioran: "Să fie oare pentru noi existența un exil și neantul o patrie?

Fisiere in arhiva (1):

  • Conditia Omului Existentialist in Viziunea lui Emil Cioran.docx