Filosofia

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 4023
Mărime: 18.87KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dragoi.N.

Extras din document

Specificul filosofiei

Ce este filosofia? Se intreaba Jules Toulouse la lectia inaugurala din primul sau an de invatamant de la Toulouse. Tot el raspundea, spre stupefactia tinerilor sai elevi:’’ Nu stiu!’’. Astfel intreg orasul s-a pornit sa rada de tanarul filosof care a fost trimis de la Paris si care nu stia nici macar ce era disciplina ce trebuia sa o predea elevilor sai.

Ca forma de cultura si de cunoastere, ca domeniu al conditiei spirituale, filosofia investigheaza conditia umana, sensul vietii, valorile fundamentale ale existentei si creatiei umane.

Disciplina rationala filosofia este`` cel mai pretios bun ce le-a fost dat muritorilor de catre zei``

Filosofia propune intrebari, demersuri viziuni teoretice, criterii de discernamant valoric deschizand astfle perspectiva unei abordari integrale a lumii si a conditiei umane. Filosofia se diferentiaza de toate celalalte discipline.Fiecare filosof, asemeni unui artist, poet, pictor, muzician are felul propriu original, distinct de a exprima lumea si omul in lume Teoriile filosofice sunt pretioase nu atat prin continutul si concluyiile lor, ci prin invitatia la reflexia critica riguroasa asupra omului si a conditiei umane.

Kant nota ca ,, nu exista filosofie pe care sa o putem invata, nu putem invata decat sa filosofam,, iar C. Noica aprecia ca ,,filosofia e libera de obligatii,, ; ,,nu e o stiinta si nu are nici macar o definitie,, ; si ,,ce e filosofia,asta o sa inveti pe drum,,.

Respingem ferm acele prejudecati ce afirma ca exista o disciplina abstracta, straina de viata, un joc gratuit al mintii omenesti. Filosofia ,, nu e nedeterminarea si saracia simtului comun, ci este cunoasterea cultivata , este adevarul ajuns in forma sa autentica.,, Hegel filosofia ne ajuta sa delimitam ce depinde si ce nu depinde de noi, ea confera repere si stimulente libertatii noastre de alegere si de actiune, ea amplifica vointa de a fi liber.(Mircea Florian)

Filosofia este dar de adevarat, un adevar al istoriei noastre individuale si sociale, ea are noroc de oameni liberi in cugetare si simtire, ea este baza temeiului,fundamentul stiintelor politice,juridice,sociale.Filosofia este o eliberare de dependenta impulsurilor cotidiene si a vechilor obiceiuri este laboratorul unde se faureste libertatea de gandire, de expresie, de actiune.Filosofia intretine,intensifica, inca dorinta de viata spirituala autentica, umana.

De la abordarea mitologica si teologica a lumii cu timpul s-a trecut la abordarea ei folosofica care este o abordare intelectuala premeditata si sistematica a omului in lume. Filosofia are o modalitate proprie de organizare a discursului sau atat din punct de vedere al continutului (teme, probleme) cat si al mijloacelor (limbaj, metode) de rationare si valoare a acestora.

Tema sau motivul in filosofie este o idee de un mare grad de generalitate care poate fi prezenta in mai multe sisteme, conceptii filosofice, dar de fiecare data tema preia ideea de natura :

-ontologica(fiinta, substanta, cauzalitate, determinism, relativ-absolut, finit-infinit, posibilitate-realitate).

-necesitate de natura gnoseologica (adevar-fals, concret-abstract, teorie-practica)

-etica (bine-rau, drept-nedrept)

-estetic (frumos-urat, sublim)

-metodologie (analiza sinteza inductie-deductie)

Temele sunt filosifice numai in masura in care vizeaza aspecte ale raportului omului cu lumea ale locului si rolului omului in lume, stradania de a evidentia si explica temele’’este o incercare de a lumina subsolurile gandirii omenesti’’Mircea Florian

Temele prin forma si durabilitatea lor asigura continuitatea si unitatea filosofiei iar prin maniera specifica de insusire si adaptare alor de catre diferiti ganditori,asigura si explica diversitatea si efemeritatea sistemelor si conceptiilor folosofice.

In istoria filosofiei, in timp, temele apar sau dispar eventual iau o forma radical diferita. In ce priveste problema in filosofie, ea exprima constientizarea unei neconcordante, disfunctionalitati sau contradictii dintre subiectul cunoasterii (omul) si obiectul cunoasterii (natura, om, Dumnezeu) intre idei prezentate si acceptate (social) si anumite observatii fenomene, date noi care nu (mai) pot fi explicate cu ajutorul ideilor devenite vechi.

Pentru Lucian Blaga problema reprezinta’’un ansamblu de date spirituale’’care exprima atitudine fata de un sistem sau continut de date de cunoastere.Resortul unei probleme este intrebarea.Problema filosofica absoarbe ‚’ date obiective pentru a le depasi prin semnificatia pe care o desprinde si le-o incorporeaza.Intrebarile filosifiei au o forma pura eliberata de continuturi individuale, determinate si cuprind in ele subiectul ganditor fiind tot odata intrebari de mare simplitate si apar de genul intrebari kantiene ‚’ce pot sa stiu’’, ’’ce trebuie sa fac’’,.

In filosofie importante sunt intrebarile si nu raspunsurile. Filosofii nu cunosteau fixarea fata de anumite lucruri (finite) fara a le subordona unor lucruri finite. In filosofie punerea intrebarii aduce in prim plan pe cel ce intreaba ’’intrebam aici si acum oriunde pe noi insine in vedere’’.(M. Heidegges), iar raspunsul dat este unul posibil din multe altele, solutia filosofica neconstituindu-se ca un adevar definit dat o data pentru totdeauna. Astfel ca parafrazandul pe Blaga vom spune ca in filosofie orice izbanda nu face de prisos a alta incercare, un alt raspuns. Filosofia opereaza cu categorii, adica cu determinatii existentiale ale realitatii si ratiunii de genul:existenta, neant, constiinta, spirit, determinare, etc. Categoriile –rezultat al capacitatii de abstractizarii generalizate a gandirii sunt centre de ordonare a lunii de propulsare problematica (Blaga).

Filosofia are si metode specifice (reguli-tehnici) de abordare a lumii, precum dialogul (Socratew, Platon), dialectica (Heroclit, Hegel), indoiala (Montagne Descartes), sinteza apriorica (Kant), analiza fenomenologica (Husserl) etc.Tentativele filosofilor de intelegere a universului uman sau supranatural (postulat, imaginat), pot imbraca cai analitice sau sintetice, intentioniste sau rationaliste, apriorice sau aposteriorice dar de fiecare data se ordoneaza pentru a constitui o origine cu sens, coerente, semnificative, umane.

Rationalitatea filosofica angajeaza argumente logice teoretice, valorice, de experienta umana, idealuri si aspiratii astfel incat creatia si expresia filosofica imbraca haine diverse:

-oralitatea (Socrate);

-dialogul (Platon);

-poemul filosofic ;

-confesiunea (Augustin);

-aprismul (L.Blaga);

-jurnalul filosofic (A. Camus);

-eseul (J. Locke);

-tratatul sistematic (L.Wittgiusteiu);

-sistem filosofic (Descartes, Hegel).

Ca modalitate de afirmare a demnitatii creatoare a individului, care doreste sa explice, sa inteleaga si sa refaca lumea asa cum a fost, cum este, cum poate sau cum trebuie sa fie, filosofia nesemnifica informatia stiintifica tehnica,devine constiinta critica de sine a unui individ sau social a unei societati si a unei epoci.In filosofie conexiunea vizuinii ontologice generale sau problematica umana si cu sensul vietii este necesara, inexplicabila.

Discursul filosofic este un discurs rational abstract, este un discurs de tip cognitiv cu intentie de adevar si cu o forma ce angajeaza logica si structurile gandirii, are ca ’’substrat’’ experienta traita dar si valorile datatoare de sensul vietii umane, este un discurs construit potrivit unor reguli metodologice si cu lexic specific.

Preview document

Filosofia - Pagina 1
Filosofia - Pagina 2
Filosofia - Pagina 3
Filosofia - Pagina 4
Filosofia - Pagina 5
Filosofia - Pagina 6
Filosofia - Pagina 7
Filosofia - Pagina 8
Filosofia - Pagina 9
Filosofia - Pagina 10
Filosofia - Pagina 11
Filosofia - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Filosofia.doc

Alții au mai descărcat și

Originile Filozofiei

Istoria filozofiei ca gândire metodică a apărut în urmă cu două milenii şi jumătate; ca gândire mitică, însă, îşi are rădăcinile mult mai devreme....

Problematica Obiectului și a Subiectului în Cunoaștere

ARGUMENT Prin alegerea unei teme de referat legată de conceptul de ,,cunoaştere” mi-am propus să studiez legăturile existente intre psihologie şi...

Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei

INTRODUCERE Omul este cea mai mare dintre toate minunile. (Sofocle, Antigona) La început omul a început să-și pună întrebări asupra lui Dumnezeu,...

Ce este Filosofia

CE ESTE FILOSOFIA ? Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Române, filosofia, cuvânt ce îsi are originea etimologica din grecescul...

Filosofia Educației

1. Introducere Filozofia educatiei, în calitate de nou domeniu de cercetare al stiintei pedagogice si al filozofiei, a aparut în statele...

Eseu - Doua Concepte despre Libertate

Sunt foarte multi factori in jurul nostru care ne influenteaza deciziile, de orice natura ar fi acestea. Societatea este fara indoiala in oarecare...

Relatia Filozofie-Stiinta

Inca de la primele sale inceputuri filozofia a ridicat pretentia de a fi o stiita riguroasa, ba chiar stiinta care ar satisface pe deplin nevoile...

Te-ar putea interesa și

Linearitatea și Ciclicitatea Timpului din Perspectivă filosofic-religioasă

Linearitatea şi ciclicitatea timpului din perspectivă filosofic-religioasă Cu referire specială la proiecţiile „formei” timpului în arhitectura...

Politicul românesc reflectat în politicile sociale - analiza factuală și proiectul filosofic

Introducere Motivul care stă la baza prezentei lucrări este acelaşi cu domeniu şi sursa de inspiraţie şi cercetare care au stat la baza...

Conceptul Antropologiei la Kant. Importanta Filosofiei Kantiene pentru Dezvoltarea Antropologiei Filo

Rezumat Am prezentat concepţia lui Immanuel Kant despre om, elementele de antropologie ale acestei concepţii. În capitolul introductiv am făcut o...

Filosofia Scolastica Medievala - Toma D'Aquino

Introducere Începutul evului mediu de obicei este legat de căderea imperiului Roman, însă cultura medievală s-a format în secolele I şi IV,...

Filosofia Economică Liberală la Friedrich von Hayek

I. INTRODUCERE Școala austriacă contemporană, numită deseori ultraliberală sau cea de a doua scoală austriacă, este într-un fel mostenitoarea...

Perspectivă filosofică asupra societății și a dreptului - Normele juridice în statul de drept - Dreptul moralei și morala dreptului

I. PERSPECTIVA FILOSOFICĂ ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI A DREPTULUI Filosofia dreptului privește dreptul în esența sa universală, spre deosebire de știința...

Probleme gnosiologice în filosofia sofiștilor

Actualitatea temei: Evolutia profesiilor dinspre activitati fizice spre activitati intens intelectualizate si spre noi domenii de interes,...

Dimitrie Cantemir - Rege între Filosofi și Filosof între Regi

Introducere Neamul nostru n-a dus niciodată lipsă de talente. Tot ce rămîne în urma unui om este numele. Sîntem un popor norocos, fiindcă noi,...

Ai nevoie de altceva?