Filosofia Crizei Europene

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Filosofia Crizei Europene.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Constantin Harangus

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Filosofie

Extras din document

I. Introducere: EUROPA

O conotatie a Europei provine din astronomie. Sub acest nume este vorba de al patrulea satelit ca marime al planetei Jupiter, descoperit de Galilei si botezat astfel de catre un astronom german. Conotatia care ne intereseaza mai mult pentru aceasta lucrare este însa cea geografica. Europa reprezinta continentul penultim în ordinea marimii (dupa el urmeaza Australia), ocupând 10,4 milioane kilometri patrati. El era locuit, în 1990, de 787,7 milioane de oameni. Marginita de Oceanul Atlantic, de Marea Mediterana, Oceanul Arctic, Marea Neagra, Marea Caspica si Muntii Urali, Europa preia o cincime din suprafata terestra a Pamântului. În aceasta suprafata sunt incluse si insulele si arhipelagurile ce-i apartin: Novaia Zemlia, Islanda, Insulele Britanice, Corsica, Sardinia, Sicilia, Creta, Malta, Cipru.

În acest teritoriu s-au facut, în anul 1951, primii pasi pentru constructia europeana odata cu semnarea Tratatului de la Paris prin care s-a înfiintat Comunitatea Europeana a Carbunelui si a Otelului prin vointa comuna a sase membri fondatori: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda. Apoi, prin Tratatul de la Roma (1957), aceste sase tari au hotarât crearea altor forme de conducere printre care si Comunitatea Economica Europeana. Dupa saisprezece ani s-a realizat prima extindere a Comunitatii Economice Europene de la sase la noua membri (1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie), dupa care procesul de integrare s-a accelerat. Comunitatea Europeana a avut o evolutie dinamica, înregistrând unele schimbari si perfectionari la nivel organizatoric si institutional. Cele mai importante evenimente ale anilor 80 pentru integrarea vest-europeana le-au constituit extinderea de la noua la doisprezece membri si crearea pietei Unice Europene.

Tratatul asupra Uniunii Europene, cunoscut sub numele de Tratatul de la Maastricht a fost semnat la 7 februarie 1992 de ministrii Afacerilor Externe si de Finante ai celor douasprezece tari membre. Acesta avea sa modifice conceptul de Comunitate Europeana în cel de Uniune Europeana si a accentuat extinderea integrarii de la domeniul economic, la cel monetar si politic.

Obiectivele Uniunii stipulate în Tratat sunt: promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil, prin stabilirea unei uniuni economice si monetare, cu o moneda unica; punerea în practica a unei politici externe si de securitate comune. Tratatul asupra Uniunii Europene abordeaza nu numai domeniile economic, monetar , politic, ci si cultura, învatamântul si socialul.

În anul 1995, Uniunea Europeana a trecut de la doisprezece la cincisprezece membri, prin aderarea Austriei, Finlandei, Suediei, în 1997 are loc Tratatul de la Amsterdam care a adus alte îmbunatatiri acordurilor deja existente, pentru ca în 2004 sa se largeasca lista tarilor cuprinse în dezbateri. Pâna la momentul actual, Uniunea a vizat în special domenii ca justitie, securitate, economie, lasând pe planul secund aspecte legate de religie sau de cultura.

II. Cominicarea dintre social si cultural in contextul european

În evolutia sa, o comunitate umana nu poate exista fara cultura deoarece aceasta mijloceste raporturile societatii cu lumea înconjuratoare, asigurând satisfacerea nevoilor si aspiratiilor umane. Într-un cadru care se vrea unitar, problema unitatii si a diversitatii culturale sau sociale a constituit dintotdeauna un subiect interesant si de multe ori greu de abordat, indiferent de climatul supus problematizarii. Acest lucru s-a accentuat si mai mult în societatea democratica care, încurajând spiritul privat, face eforturi deosebite pentru a mentine, prin legi, o oarecare ordine constructiva care sa rupa limitele si frontierele dintre oameni. Desi la prima vedere pare un paradox, ideea de unitate în diversitate si diversitate în unitate, are atuurile sale daca tinem cont de principiile religioase, sociale, care au adunat oamenii în jurul interesului pentru aceleasi idealuri.

Fara îndoiala ca diversitatea ideilor, a personalitatilor, a trairilor umane, nu poate fi pusa la îndoiala indiferent de timp sau de spatiu. Ramâne de rezolvat conceptul de unitate care ar putea crea un climat propice bunei manifestari a diversitatilor. Acest lucru se încearca de secole, însa contemporaneitatea pare sa se axeze din ce în ce mai mult pe acest deziderat tinând cont sau nu de toate aspectele culturale, sociale, religioase, economice etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Filozofia Crizei Europene.doc

Alte informatii

Impactul crizei economice asupra filozofiei UNIVERSITATEA TIBISCUS FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA SPECIALIZAREA - MASTER DREPT COMUNITAR SI DE INTEGRARE EUROPEANA