Filosofia lui Hegel

Introducere

Filosofia secolului XX este bogata in dezbateri si intrebari. Se produce o mutatie radicala a imaginii lumii. Transformari profunde rastoarna insesi fundamentele universului nostra intelectual si filosofic. Astfel, reflectia este orientata spre orizonturi in intregime noi.

Hegel s-a născut în 27 august 1770 la Stuttgart/Württemberg, într+o familie protestantă. Tatăl său, Georg Ludwig Hegel (1733-1799), era înalt funcţionar la curtea de conturi a ducelui de Wurtemberg. Mama sa,maria Magdalena Fromm (1741- 1783) provine dintr-o familie cultivată de jurişti şi participa la formarea intelectuală a fiilor săi până în pragul morţii sale premature. Sor sa, Christiane va preda mai târziu la Stuttgart şi va fi internată într-un azil psihiatric. Fratele său mai mic va fi căpitan în armata napoleoniană, în perioada camaniei Rusiei. Wilhelm îşi va studia în gymnasium- ul din oraşul său natal, unde va fi un şcolar model. Sora sa mărturiseşte că el învăţase prima eclinare latină la vârsta de cinci ani şi că perceptărul său i- a oferit o ediţie a dramelor lui Shakespeare la aniversarea vârstei de 8 ani. La 10 ani tatăl său îi dă primele lecţii de geometrie şi astronomie. Tragediile greceşti erau lectura sa favorită. La fel de mult îl interesau fizica şi botanica. Hegel însuşi îşi amintea că învăţase, la 11 ani, definiţiile lui christian Wolf, astfel că figurile şi legile silogismului, care stau baza logicii (iar acest fapt este luat de Jacques Derrida ca un argument în polimicile privitoare la vârsta potrivită pentru o educaţie filosofică. Formarea sa la Stuttgart stă sub principiile iluminismului şi se bazează pe textele clasice ale Antichităţii. Hegel arată o preferinţă pentru limba şi cultura greacă. Traduce tratatul Asupra sublimului de Longin, Manualul lui Epictet şi Antigona lui Sofocle. Face note de lectură de literatură, estetică, fiziognomie, matematici, fizică (teoria culorilor), pedagogie, psihologie, teologie şi filosofie. Scrie bine în franceză când redactează note asupra lui Rousseau. Hegel spunea ca filosofia este diamantul cel mai de pret al culturii si al dezvoltarii intelectuale. Daca vrei sa cunosti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia.

Istoria filosofica

Istoria filosofica pune in evidenta drumul parcurs de gandirea umana, informarea constiintei filosofice si a constiintei in general. Ne arata cum s-au format treptat conceptele cu caracter filosofic pentru ca este mai usor sa vezi cum se fac lucrurile incetul cu incetul decat daca le ei gata formate. Istoria filosofica ajuta la intelegerea si interpretarea literaturii.

Hegel a sumarizat foarte mult din sistemul sau filosofic in introducerea catre o serie de lecture ale istoriei lumii.El observa un proces inevitabil care are loc in istorie : chemarea constiintei, pe care el o numeste spirit.Acest cuvant opune mintea persoanei individuale si ceea ce am putea numi mintea epocii, ceea ce este un tot pe care lumea il gandeste si il valorifica, dezvoltat prin cultura ( arta, stiinta, moralitate, religie, filosofie ). Autointelegerea unui astfel de spirit este eliberatoare: in intelegerea noastra ca noi suntem liberi ( sau ca putem fi liberi ) de fapt ne elibereaza. Exact ca progresul unei singure fiinte umane de la copilarie la maturitate, asa crede Hegel ca toate culturile umane au progresat de la ceea ce el numeste Lume Orientala prin experientele grecesti si romane, la Lumea Crestina, referindu-se la Europa medievala si cea moderna.

Intreaga teorie a lui Hegel ignora factorii ce influenteaza in mod fundamental viata, punand la loc de pret spiritul, drept element distinct si esentialmente rupt de realitatea vie.

Acesta, spiritul, este ca un lant foarte lung in continua dezvoltare. Fie ca este vorba de o personalitate, de un filosof sau de o natie ce se distinge si-si marcheaza prezenta in epoca, procesul corespunde metaforic unei adaugari de zala la lant. Urmatoarea, indiferent de forma ori fondul ei, va face in principal acelasi lucru, anume isi va prinde propria zala. Lucrul cu adevarat important ce se produce este ca cea de-a doua a avansat, inaugurand totodata posibilitatea atasariii urmatoarei zale. Pe masura ce zalele se prind de lant, pe atat de mult ne apropiem de binele suprem si ducem la bun sfarsit misiunea divina. Este de la sine inteles ca este de neconceput ca lantului sa-i lipseasca vreo zala ce nu este la extremitati alfel, el nu ar mai fi unul. Acest spirit este substanta completa a filosofiei, a religiei ori a moralei.