Filozofia in Grecia

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Filozofia in Grecia.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Filosofie

Extras din document

Filozofia in Grecia antica

Etapa preclasica a filosofiei grecesti

Parerea celor mai multi cercetatori este ca în Grecia Antica a existat o filosofie riguroasa, originala si nu se confirma opinia dupa care grecii au dat putin si au luat mult.Filosofia în Grecia Antica a aparut în perioada genezei a aparitiei relatiilor de productie scavagiste, ca o reflectie implicita mai mult sau mai putin în mitologie, dar ea încearca sa se desprinda treptat de mitologie. Asfel în Iliada si Odiseea a lui Homed gasim primele încercari de interpretare filosofica a lumii, primele întrebari si primele raspunsuri cu privire la lume. În poemul lui Hesiod “Teogonia, muntii si zilele” gasim elemente de filosofie, Hesiod fiind poet.Acesta trece dincolo de originea zeilor si se întreaba cum s-a trecut de la haos la cosmos. Aceasta întrebare este filosofica si este o prezentare a filosofiei de mai târziu. Trecerea de la poemele hesiodice la filosofia greaca propriu-zisa este considerata un adevarat miracol dar un miracol realizat de oameni pentru ca primii filosofi erau stâns legati de îndeletnicirile, problemele societatii si au ajuns la filosofie pe cale omeneasca. Ei contemplau cerul, natura, dar nu o contemplatie pura ci pentru a gasi solutii pentru problemele cetatii.Intervalul de timp în care putem vorbi de filosofia greaca este secolul VI î.h. si secolul V d.h.(529), când printr-un decret al unui împarat roman este desfiintata scoala de la Atena. Acest interval de timp a fost împartit în mai multe etape:

1. Etapa preclasica considerata o etapa cosmologica, între secolul VI si începutul secolului V î.h.

2. Etapa clasica considerata o etapa antropologica, între secolul V si IV î.h.

3. Etapa elenistica sfârsitul sec.IV si începutul sec. I î.h.

4. Etapa romana sec I sec V d.h.Etapele 3 si 4 sunt considerate eticizante.

Etapa preclasica a filosofiei Grecesti

În aceasta etapa sunt mai multe scoli filosofice cum ar fi :1. scoala milesiana de la Milet2. scoala Pythagoriciana3. scoala Eleata4. scoala Heraclit din EfesÎn Grecia filosofia a aparut mai târziu în cetatile periferice (Milet, Efes), acestea se gaseau pe coastele Mediteraneene, în regiunea numita Ionia. În aceste cetati exista populatie multa, navigatori, negustori care calatoreau pe mare si uscat, se întrebau si încercau sa si raspunda.Parintele istoriei, Herodot, a numit Miletul podoaba Ioniei.

1. Scoala din Milet – deschizatoare de drumuri în orizontul filosofiei pentru ca pentru prima data reprezentantii ei î-si puneau probleme filosofice si cautau si raspunsuri la acestea. Ei se întrebau daca nu exista o natura comuna tuturor lucrurilor, daca nu exista un temei. Din acest temei se naste diversitatea si î-si puneau si o alta problema filosofica, daca nu este si o unitate în diversitate. Aceste întrebari sunt problemele mari ale filosofiei din toate timpurile (ce este diversitatea, entitatea lumii, etc.). Reprezentantii scolii din Milet au fost :- Thales din Milet, - Anaximandru,- Anaximene.

Thales este cel dintâi filosof al Greciei si al lumii europene. El a facut parte din toate topurile privindu-i pe cei 7 întelepti ai lumii Antice. Avea cunostinte din toate domeniile (economie, hidrotehnica, militara,etc.), dar el nu a fost primul filosof pentru ca detinea cunostinte din toate domeniile ci pentru ca si-a pus problemele filosofiei. Identifica temeiul tuturor lucrurilor. Principiul lui este apa.Dupa el toate se nasc din apa si se întorc la apa.

Apa vorbind din punct de vedere antologic este începutul, natura comuna a tuturor lucrulilor, de aici si posibilitatea transformarii lucrurilor. Apa este începutul, natura comuna, principiul.Thales este primul filosof ce ajunge la natura principiului, pune la baza lumii un element concret, dar interpretat acest element concret prin prisma filosofica are rezonanta filosofica si anume este cauza tuturor lucrurilor.Anaximandru este un urmas al lui Thales. Va face un pas înainte în calea abstractizarii. Pentru el temeiul (principiul) este o sinteza a mai multor elemente originare si anume : apa, aer, foc, pamânt. Aceasta sinteza o numeste apeiron care în traducere ar însemna nelimitatul, indefinitul, sau chiar infinotul. La el gasim folosit si termenul de principiu.Anaximene pune la baza existentei aerul. S-ar parea ca s-a întors la Thales. În realitate este un pas înainte chiar fata de Anaximandru. Se mentine la înatimea abstractiilor pentru ca el vorbeste de noutatea principiului. Aerul se afla în miscare ce presupune comprimare si rarefiere astfel anticipândul pe Heraclit din Efes cu ideea dedublarii viitorului.

2. Scoala Pythagoriciana întemeitorul ei a fost filosoful si matematicianul Pythagora. Aceasta se mai numeste si scoala italica. Pythagora s-a nascut în Insula Sames în largul Coastelor Ioniei. La vârsta de 40 de ani s-a mutat în Italia în localitatea Crotona unde va fi întemeiata o scoala filosofica. La batrânete este nevoit sa se refugieze si de aici si va muri la 90 de ani în Metapont.Biografia contine inexitati chiar din cauza acestuia pentru ca el se credea de origine divina, fiul lui Hermes. A calatorit mult ajungând în Caldeea, Egipt, Persia.Scoal filosofica intemeiata de Pythagora este apreciata ca un moment de seama al filosofiei, dar nu era numai o scoala filosofica , stiintifica, ci si o secta relogioasa si grupare politica de orientare filo-aristocratica. A avut o evolutie sinuoasa si contradictorie. Cu aceasta scoala avem de a face cu prima forma de învatamânt organizat. Era organizata dupa principiile unei organizatii religioase. Aici se faceau practici complete de intruniri, existau interdictii severe, disciplina mistica. O marturie antica ne spune ca tinerii ce veneau la aceasta scoala erau mai întâi cercetati la fizionomie, deducându-le caracterul si temperamentul. Cei ce erau admisi li se fixa un timp de tacere. În aceasta perioada se numeau auditori. În aceasta etapa lucrurile cele mai grele erau tacerea si ascultarea. Dupa aceea vorbeau punând întrebari si spunându-si parerea si se numeau matematici (geometrie, muzica si alte discipline superioare). Cei care î-si însuseau aceste discipline ale stiintei treceau mai departe la cercetarea universului si principiului naturii, numindu-se fizicieni. Din cele aratate mai sus reiese ca nui vorba numai de o initiere mistica ci de principii pedagogice în ordinea învatarii si educatiei, apoi spunem de tacere si ascultare deci reflectie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Filozofia in Grecia.doc