Iluminismul

§1. Conceptul iluminismului: modalitati de deflnire.

1.1. APARITIA

Iluminismul a aparut in secolul 17 in Anglia constituindu-se intr-o miscare de idei care se opunea ideologiei de tip feudal. Evenimentul care marcheaza inceputul acestui curent este revolutia burgheza din Anglia(1688). “Actul de nastere” al iluminsmului poate fi considerat votarea de catre parlamentul englez a “ Declaratie Drepturilor Omului”.

Pe plan social, iluminismului ii corespunde cristalizarea burgheziei, clasa care gaseste in ideile iluminste o exprimare a propriei filozofii.

Aparitia iluminismului este sintetizata de dinamismul si spiritul revolutionar al burgheziei.

Sub raport ideologic acest curent se cristalizeaza in Franta in secolul 18 fiind marcat de aparitia unei mari opere colective (17 volume si 11 volume de planse)-Enciclopedia , alcatuita sub coordonarea lui Jean Jaques Rousseau. Enciclopedia sintetizeaza toate cunostintele umane acumulate din cele mai vachi timpuri pina in acel moment . In epoca a avut un ecou rasunator punand la dispozitie un imporant intrument de cunoastere si dezvoltand publicului spiritul critic si gustul pentru stiinta. De aici iluminismul s-a raspandit intoate tarile Europei imbracand forme specifice fiecaruia.

1.2. IDEILE ILUMINSMULUI

a)RATIUNEA este considerata ca un dat specific omului.

b)Definind astfel omul iluminismul proclama EGALITATEA tuturor oamenilor. Monarhul nu mai este unsul lui Dumnezeu si doar primul slujitor al statului preocupat de siguranta supusilor sai.

Negandu-se ierarhia sociala feudala, societatea va trebui structurata pe baza unui contract social intre om si semenii sai.

c)MONARHUL ILUMINAT reprezinta idealul politic al epocii care inlocuia perimatul monarh absolutist. Treabuia sa fie un filozof inzestrat cu o capacitate de a intelege mecanismele societatii si de a mediatiza si armoniaza relatiile dintre clasele sociale.

d)Orasul imaginat de iluminist ca sediu pentru “CETATEANUL UNIVERSAL” este “CETATEA UNIVERSALA-COSMOPOLISUL”, loc in care razboiele ar disparea iar prejudecatile de ordin rasial sau religos ar fi excluse. Cercetatorii au plasat aparitia unui astfel de oras in 2440.

e)Idealul uman al acestei epoci este FILOSOFUL - figura care inlocuia cavalerul si sfantul Evului Mediu.

f) Reprezentantii iluminsmului au militat pentru revolutionare sistemului educational si introducera invatamantului in limbile nationale.

Epoca Luminilor a constituit o cotitura importanta in dezvoltarea spirituala a omenirii, o victorie semnificativa a ratiunii asupra conceptiilor mistico-religioase din Evul mediu. Luind nastere in diverse tari, in diferite perioade de timp, aceasta miscare totdeauna a fost produsul unui mediu socio-istoric bine determinat. Ea a aparut ca o consecinta necesara a dezvoltarii relatiilor de productie capitaliste (fapt care a si determinat universalitatea ei), a acutizarii contradictiilor dintre burghezia in curs de formare si feudalitatea in descompunere, dintre cei exploatati, pe de o parte, si exploatatori - pe de alta. Desigur, factorii interni foarte variati au generat si o anumita specificatie a iluminismului de la tara la tara. Dar fenomenul acesta firesc de diversificare nu inlatura existenta unui patrimoniu comun de idei, rezultat din insesi problemele funda-mentale ale epocii. In toate manifestarile concrete iluminismul se prezinta sub aspect general ca o ideologic si filosofie, care cauta sa realizeze noi forme de viata politica, sociala si spirituala cu un caracter preponderent rationalist si antifeudal.

§2. Filozofla iluminismului in Franta.

Unitatea iluminismului ca directie de cugetare este asigurata de un anumit fond de idei prezente la toti reprezentantii sai. Printre ele: 1) increderea in puterea ratiunii si in capacita-tea ei de a asigura progresul umanitatii; 2) lupta pentru auto-nomia gindirii si pentru eliberarea ei de sub autoritatea dogmei; 3) respingerea intolerantei religioase si a superstitiilor de orice fel; 4) apararea libertatii si a demnitatii omului impotriva opresiunii si aservirii; 5) critica institutiilor statale feudale si a religiilor pozitive; 6) pentru filozofii-iluministi nevoia de a cunoaste nu e dictata numai de o simpla curiozitate, ci in primul rind de necesitatea de a folosi practic cunostintele pentru a transforma sistemul relatiilor sociale feudale. Ei inte-leg ca eliberarea sociala si descatusarea religioasa sunt imposibile fara un nou fel de gindire si fara moravuri noi. Anume de aceea ei considera stiinta si cultura inaintata ca principala forta eliberatoare si se straduie sa le asigure o raspindire cit mai larga in sinul maselor. Totodata, filozofii-iluministi inteleg ca piedica cea mai mare in calea realizarii acestui scop sunt Filosofia scolastica speculative, intoleranta institutiilor religioase si sistemul de relatii sociale invechite. Aceasta a si conditionat lupta lor de neimpacat impotriva acestor institutii.

Iluminismul nu este un fenomen pur francez. La el si-au adus contributia de gindire mai multe tari din Europa: Anglia, Germania, Italia, Spania, Romania etc. In dependenta de ritmul de dezvoltare social-economica si culturala epoca Luminilor in fiecare tara ocupa perioade istorice diferite, fapt ce conditioneaza si o cronologie variabila a miscarii iluministe si impune cu preferinta termenul de epoca a Luminilor fata de termenul secol al Luminilor.

Iluministii francezi au fost aceia care au indemnat poporul - din umbra sau prin ridiculizare fatisa - sa se proclame liber de constrangerile religiei, reiterand intr-o forma revolutionara spusa lui Protagoras conform careia "Omul este masura tuturor lucrurilor". Si pentru a pecetlui aceasta decizie, populatia Parisului a ales o obscura dansatoare de cabaret - Madmoiselle Candeille - pe care a purtat-o in triumf pana la catedrala Notre Dame, unde a fost incoronata drept zeita a ratiunii. Dupa ce s-a inchinat ceremonios zeitei pe jumatate nude tronand pe altar, multimea a ars in mod ceremonios Biblia in piata din fata catedralei, declarand ca de atunci inainte, ratiunea si numai ratiunea avea sa conduca Franta. Si pornind de atunci si de acolo, aceste idei au inceput sa cutreiere lumea. A trebuit insa sa treaca mai bine de o jumatate de secol pentru ca ideile Revolutiei franceze sa-si gaseasca un suport dogmatic solid. Ori nu era cu putinta ca acesta sa vina tot din Franta, care-si epuizase deja elanul creator sub lama ghilotinei si prin marea stepa rusa.