Immanuel Kant vs Rene Descartes - critica rațiunii pure vs discurs asupra metodei

Kant îşi începe lucrarea „Critica raţiunii pure” prin a o dedica "Excelenţei Sale Ministrului Regal de Stat Baron von Zeidlitz" lucrare care cuprinde întregul spectru al filozofiei sale, în care cercetează bazele procesului de cunoaştere.

Kant încearcă să integreze într-o concepţie unitară cele două poziţii contrare ale teoriei cunoaşterii din vremea sa, pe de o parte raţionalismul lui René Descartes, pe de alta empirismul filozofului englez David Hume.

Dacă încă de la începutul operi sale Kant ne propune să pătrundem într-o sfera a cunoaşterii superioare, prin însăşi limbajul elevat pe care îl foloseşte, Descartes îşi prezintă opera într-un limbaj popular, dar care dupa părerea lui chiar dacă este uşor ligibil pentru cei din vremea sa puţini vor înţelege „ele nu sunt cuprinse şi înţelese decât de foarte puţini oameni”.

Cei doi au însă un punct comun de plecare, nemulţumirea faţă de cunoştintele sărăcăciase pe care le-au căpătat în urma studiilor ce le-au urmat, aşa cum ne şi expune Descartes în „Discurs asupra metodei”; „“Am fost hrănit cu literature încă din copilărie şi, pentru că mi se forma convingerea că prin ea poate dobândesc o cunoaşte¬re clară şi sigură a tot ce este folositor vieţii, aveam o extremă dorinţa de a o studia mai îndeaproape. Însă, îndată ce am termi¬nat studiile după care, în mod obişnuit, eşti primit în rândul în¬văţaţilor, îmi schimbai în întregime părerea, căci mă găseam îm¬piedicat de atâtea îndoieli şi erori, încât mi se părea că n-am avut alt profit, voind să mă instruiesc, decât de a fi descoperit din ce în ce mai bine neştiinţa mea”.

Plecând de la aceste consideraţii, începe să caute o metodă pe care să o folosească pentru a reclădi filozofia, căci după cum ne spune chiar el existau” Diferite consideraţiuni cu privire la ştiinţe” şi a găsit-o în matematică. Era vorba de stiinţa adevărurilor clare, evidente şi distincte.” Şi observând că acest adevăr "cuget deci exist" era atât de temeinic şi de sigur încât toate presupunerile scepticilor, chiar şi cele mai extravagante, nu erau în stare să-l clatine, găsii că pot să-l primesc fără rezerve ca întâiul prin¬cipiu al filozofiei pe care o căutam.”

Kant evidenţiază cunoaşterea metafizică, asfel metafizica pretinde că este nu numai o forma de cunoaştere a lumii, cât mai degrabă o cunoaştere prin excelenţă.

Metafizica lui Kant propune, o serie de cunoştinţe superioare cunoştinţelor obişnuite, din moment ce obiectul ei de cunoaştere este Absolutul. Pentru a fi pură, această cunoaştere trebuie validată logic, conceptual, independent.

Vom face o analiză atentă a cunoaşteri lui Descartes, cunoaştere ce se realizează în şi prin raţiune, capatând sensul unei cunoaşteri matematice,dar neexcluzând experienţa prin care însă nu dobandim certitudinea.După cum observăm ambele gândiri se formeză pe cercetarea realităţii.

Descartes expune, principiile morale dupa care s-a călăuzit. Cuvăntul etic cartezian suna ca un îndemn la supunere faţă de legile ţării, de obiceiuri ,respectul faţă de religie. Se observă deci atitudinea filozofului materialist: "cine se ascunde bine, traieşte bine!". În "Discurs" expune consideraţii de ordin metafizic, concepţiile facute de autor idealismului şi teologiei aruncă o umbră asupra întregii sale opere, din care cauză au existat mai multe discuţii şi interpretări. Această concesie facută de autor poate fi privită însă şi ca una putin forţată existand câteva similitudini cu literatura supusa cenzurii…Descartes mai ajunge la concluzia că omul este o fiinţa imperfectă.

În "Discurs" enunţă câteva din ideile carteziene asupra lumii materiale. Descartes arată că lumea materială se conduce după anumite legi necesare, fără de care ea nu ar putea fi concepută. În esenţă fizica lui Descartes vine însa în contradicţie cu metafizica sa. Descartes mai face o serie de reflecţii interesante, astazi total este lipsit de valoare.

Descartes a ajuns la concluzia că pentru a putea determina ce lucruri sunt adevarate şi care nu sunt, trebuie să se plece de la îndoiala. Aici se va produce trecerea esenţiala la "cogito ergo sum!" (gândesc,deci exist!), o trecere esenţiala avandu-se în vedere vechea concepţie impusa din şcoală: "crede şi nu cerceta!"; conceptia noua a lui Descartes, avea să ducă la schimbări esenţiale în momentul în care ea a fost însuşită şi înţeleasă.

În ultima parte, autorul ţine să sublinieze din nou rolul experienţelor si al numarului lor. Tot aici, Descartes ar fi dorit să publice rezultatele cercetărilor sale, rezultate ce i se păreau atât de evidente că nu mai avea nici o îndoiala asupra lor.Până la urmă, aceste rezultate nu vor mai face parte din "Discurs", pentru a nu intra in conflict cu autoritatile vremii…

Putem observa şi aici o asemanare izbitoare între cele două gândiri filozofice, în ambele opere apare dorinţa de a depăşi "crede şi nu cerceta!",de a evidenţia experienţa,dar mai apare şi metoda matematică şi totodată metafizica, ceea ce Kant aduce nou este faptul ca el încearcă să facă diferenţa dintre cunoaşterea pură şi cea empirică. Împarte judecăţile în empirice sau a posteriori şi judecăţi a priori. Judecăţile empirice sunt în întregime dependente de percepţia sensorială. Dimpotrivă, judecăţile a priori posedă principal o valabilitate independentă de cazul individual şi nu sunt bazate pe observaţie sensorială. "Dacă există deci concepte pure a priori, ele pot, ce-i drept, să nu conţină nimic empiric, dar trebuie să fie exclusiv condiţii apriori ale unei experienţe posibile, singura pe care se poate întemeia realitatea lor obiectivă”

Cunoaşterea absolut pură este aceea în care nu se amestecă nici o experienţă sau senzaţie, fiind posibilă complet a priori.

Încă de la începutul cărţi sale Kant supune unei analize minuţioase două mari elemente, timpul şi spaţiul, evidenţiind atât cunoaşterea empirică cât şi cunoaşterea trnscedentală a celor două elemente cât şi a fenomenelor. Deoarece acestea sunt funcţii ale sensibilităţii, forme ale intuiţiei pure, dispun de o obiectivitate a priori; nu sunt transcendente ci structurează sensibilul.