Interpretarea interviului de tip povestea vieții

Pe parcursul acestui proiect am realizat interpretarea interviului de tip povestea vietii din perspectiva teoriile gerontologice, respectiv teoria rolurilor, teoria activitatii, teoria continuitatii, teoria dezangajarii, modelul competentei si teoria sistemelor. Totodata, am realizat un scurt istoric medical al persoanei intervievate, in incercarea de a evidentia preocuparea sa pentru sanatate, precum si actiunile de recuperare pe care le-a intreprins de-a lungul timpului.

Interpretarea interviului de tip povestea vietii

Inca din cele mai vechi timpuri, batranetea a fost valorizata diferit in diferite spatii culturale. Astfel, datorita faptului ca erau considerati o povara deoarece nu contribuiau din punct de vedere economic pentru bunastarea triburilor, sau populatiilor, varstnicii erau adesea eliminati. Spre exemplu, se stie ca eschimosii isi duceau batranii pe banchize, abandonandu-i, iar acestia sfarseau prin a fi sfasiati de animale; existau cauri in care batranii eschimosi alegeau de buna voie sa paraseasca tribul plecand in pustietatea unde aveau sa-si gaseasca sfarsitul. Ungurii si pecenegii foloseau batranii drept tinte pentru arcasi, pentru ca acestia sa se perfectioneze. Cronicarii si calatorii straini care au descris acest obicei au notat faptul ca batranii nu se eschivau, nu doreau sa scape de un sfarsit nedemn, ci chiar erau bucurosi sa ajute la perfectionarea aptitudinilor arcasilor!

In spatiul cultural romanesc batranetea a fost valorizata intr-un sens pozitiv, iar multitudinea proverbelor care elogiaza batranetea reprezinta o dovada in acest sens. „Cine nu are batrani sa si-i cumpere” este unul dintre numeroasele proverbe care dovedesc ca batranetea a fost pretuita, in special datorita unuia din atributele care o insoteste: intelepciunea. Poate ca datorita asocierii, in mod traditional a batranetii cu intelepciunea, in Evul Mediu „oamenii buni si batrani” aveau rolul unor judeactori in comunitatile satesti.

Si pe teritoriul literturii romanesti gasim dovezi ale respectului fata de varstnici. Manifestand aceeasi convingere, care asociaza batranetii intelepciunea, Lucian Blaga isi expune liric in poezia „Trei fete” perceptia referitoare la varstele omului: „Copilul rade:/ Intelepciunea si iubirea mea e jocul!/ Tanarul canta:/ Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea!/ Batranul tace:/ Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!”.

In stiintele sociale, interesul pentru aceasta categori de varsta se justifica prin considerarea sa drept categorie potential vulnerabila. Cu referire exacta la asistenta sociala, aceasta sa confruntat cu dificultati in ultimii ani, pe de o parte datorita diversificarii si cresterii nevoilor persoanelor varstnice in raport cu evolutia si pe de alta parte datorita cresterii onderii numerice a persoanelor varstnice in totalul populatiei, ca urmare a unor fenomene demografice

Pe fondul amplificarii preocuparilor pentru bunastarea persoanelor de varsta a treia si-a facut aparitia stiinta numita Gerontologie. Gerontologia este „ramura biologiei care studiaza problemele batranetii” (DEX, 1998). Specialistii din acest domeniu au elaborat teorii care au incercat sa observe schimbarile pe care le presupune pensionarea, modificarile prezente la nivelul rolurilor, al activitatii, al continuitatii/discontinuitatii, al starii economice.