Lao-Tze - TaoTe King

TAO TE KING înseamna "Cartea Caii si a Virtutii Supremului Adevar". Este un text fundamental ce contine 5000 de caractere (din aceasta cauza, uneori este supranumit în chineza si "textul celor 5000 de caractere"). Acest text este atribuit lui LAO-TZE. El constituie baza taoismului filosofic (Tao-chia) si a taoismului religios (Tao-chiao). Traditia sustine ca acest text a fost scris de LAO-TZE în secolul al VI- lea înaintea lui Christos, dar astazi se stie ca textul a fost scris în secolul al IV-lea sau al III-lea înaintea lui Christos.

Cel mai vechi exemplar care s-a pastrat si în zilele noastre dateaza din perioada dintre anii 206 si 195 înaintea lui Christos.

TAO TE KING, pe care LAO-TZE, dupa cum spune traditia, l-a încredintat paznicului pragului Yin Hsi înainte de a dispare în Occident, continea 81 de capitole: primele 37 formau "Cartea Caii" (TAO), iar urmatoarele 44 "Cartea lui TE". Aceasta diviziune s-a datorat faptului ca primul capitol trata despre TAO, iar cel de-al 38-lea despre TE.

Continutul lui TAO TE KING nu este de natura omogena. Pe lânga fragmente de text de pura traditie taoista gasim si idei ale altor tendinte filosofice ale vremii. Filosofia lui TAO TE KING se cristalizeaza în jurul notiunilor de TAO sau de Cale si de TE, Virtute sau Forta. Alte importante idei pe care se bazeaza acest text sunt cele ale absentei actiunii (Wu-wei) si a întoarcerii lucrurilor la originea suprema (Fu).

TAO TE KING prezinta TAO ca fiind Principiul ultim care exista dinaintea aparitiei cerului si a pamântului si care cuprinde tot ceea ce exista. TAO este inefabil si indescriptibil. El este originea (mama) tuturor lucrurilor, cel care da nastere, fara însa a actiona. Forta sa, TE, este singurul element pe care manifestarea fizica îl mai pastreaza de la TAO; aceasta forta este cea care îi sustine existenta.

Pentru a se putea uni cu TAO, tel ultim al tuturor adeptilor taoismului filosofic, "înteleptul" trebuie sa descopere în propria sa fiinta legea universala a întoarcerii la originea suprema (Fu). Pentru a putea realiza aceasta, el trebuie sa fi trezit si dezvoltat în propria sa fiinta vacuitatea beatifica (Wu) si simplicitatea (P'u) lui TAO, care îi permite sa se fereasca de orice actiune implicatoare (Wu-wei). Datorita absentei actiunilor realizate cu atasament îl putem recunoaste ca fiind suveranul ale carui virtuti sunt îndelung descrise în numeroasele pagini ale lui TAO TE KING. Adevaratul print iluminat este cel caruia lumea nu-i remarca nici macar existenta, deoarece el intervine cît mai putin posibil în derularea naturala si fireasca a evenimentelor. El reduce legile lumii noastre la minimum si aceasta face sa scada numarul criminalilor, el nu mai acorda nici o valoare virtutilor confuciene traditionale ale umanitatii (Jen) si justitiei (Y). El urmareste permanent sa-si depaseasca sentimentele negative si dorintele înlantuitoare reducând perceptia obiectelor susceptibile de a-l suscita. În acest fel, inima omului întelept poate sa ramâna fericita, senina si astfel el atinge simplitatea armonioasa numita P'u.

La origine, textul s-a numit "LAO- TZE". El a fost numit "TAO TE KING" de catre un împarat al dinastiei Han. Termenul KING ("clasic") îl plaseaza pe picior de egalitate cu marii clasici confucieni. Astazi avem mai mult de 50 de comentarii referitoare la TAO TE KING, constând în interpretari foarte diverse ale acestui text.

Adeptii scolii taoiste nu sunt singurii pentru care TAO TE KING este un text fundamental; la fel este el si pentru adeptii scolii YIN-YANG, pentru Juristii Statului, pentru sustinatorii scolii I-CHING, etc.