Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei

Referat
6.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 6050
Mărime: 35.36KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Simion Rosca

Cuprins

INTRODUCERE 3

TIPURI DE ABORDARE A NATURII UMANE ÎN FILOSOFIE: 3

ELEMENTE DEFINITORII ALE OMULUI 4

APRECIEREA OMULUI ÎN CONCEPȚIA FILOSOFICĂ 5

OMUL ÎN CENCEPȚIA LUI Blaise Pascal 6

OMUL CA OBIECT DE STUDIU 8

PROBLEMELE UMANITĂȚII 10

PROBLEMA VIEȚII ȘI A MORȚII 10

SENSUL VIEȚII 11

MOARTE ȘI NEMURIRE 12

CONCLUZIE 13

BIBLIOGRAFIE 14

Extras din document

INTRODUCERE

Omul este cea mai mare dintre toate minunile. (Sofocle, Antigona)

La început omul a început să-și pună întrebări asupra lui Dumnezeu, a universului, a naturii care-l înconjoară, și abia într-un târziu a început să-și pună întrebări despre el însuși: Cine sunt- De unde provin- De ce trăiesc- Care este finalitatea mea- Atenția filosofiei s-a îndreptat asupra omului odată cu sofiștii, mai apoi continuând cu Socrate și cu Platon. Odată transferată atenția, în filosofie, de la Dumnezeu asupra omului, s-a născut antropologia: știința care studiază omul. Astfel, omul a devenit centrul de meditare filosofică și măsura a tuturor lucrurilor.

„La urma urmei ce este omul în natură- Nimic în raport cu infinitul, tot în comparaţie cu neantul, un lucru de mijloc între nimic şi tot. El este infinit de îndepărtat de ambele extreme; iar fiinţa lui nu stă mai aproape de nimicnicia din care este scoasă decât de infinitul în care-i înghiţită. Puterea sa de înţelegere păstrează, în ordinea lucruilor inteligibile, acelaşi rang ca şi corpul în imensitatea naturii. Tot ce poate face ea este de a descifra ceva din ceea ce aparţine lucrurilor de mijloc, veşnic disperată că nu le poate cunoaşte nici principiul de bază, nici finalitatea. Iată adevărata noastră stare. Este ceva ce limitează cunoaştinţele noastre într-un fel de margini peste care nu trecem, incapabili de a şti totul şi de a ignora totul în mod absolut” (Blaise Pascal)

Orice discurs filosofic vorbeşte despre om, chiar şi atunci când acesta pare să vorbească mai curând despre natură, lucruri, univers, structură. Dincolo de sistemele filosofice care-şi propun sarcina îndrăzneaţă de a surprinde temeiurile existenţei sau de a interpreta ordinea universală, se conturează acest „miracol uman”. Unii filosofi încearcă să surprindă articulaţiile umanului prin construcţii teoretice de natură metafizică, alţii se îndreaptă către interpretarea comportamentului uman. Nu lipsesc cei care încearcă să înţeleagă natura umană raportând-o la lumea exterioară, circumscriind-o unei realităţi în care omul ocupă un loc privilegiat.

Omul este treaptă superioară în dezvoltarea organismelor vii pe pămînt, noţiune generală pentru semnificaţia unui reprezentant a speciei Homo Sapiens. El este o fiinţa biosocială, esenţa cărui este modul de existentă conştient şi colectiv. El sa evidenţiat din lumea naturii prin capacitatea sa de a pregăti unelte de muncă şi cu ajutorul lor de a transforma realitatea obiectivă. Omul este subiectul activităţii social-istorice şi culturale. Creînd lumea socială şi culturală, schimbînd natura şi condiţiile de existenţă omul se schimbă pe sine însăşi, el este propriul sau creator.

TIPURI DE ABORDARE A NATURII UMANE ÎN FILOSOFIE:

(1). TEORII DESCRIPTIVE – omul este prezentat aşa cum este el. Exemple: psihologia(descrie: comportamentul obiectiv, măsurabil, relaţiile cu ceilalţi, formarea şi evoluţia Eu-lui etc.), psihologia socială (abordează comportamentul mulţimilor sau al grupurilor umane), istoria (studiază evenimentele şi corelaţiile dintre ele, legile generale care determină evoluţia formelor de societate, mentalităţile, imaginarul colectiv), sociologia(studiază relaţiile umane în interiorul grupurilor sociale şi în grupurile sociale), politologia(interesată de structura şi exercitarea puterii), antropologia (studiul originii şi evoluţiei omului) etc.

(2). TEORII NORMATIVE – omul este prezentat nu aşa cum este el, ci cum ar trebui să fie. Exemple: estetica (studiul frumosului), epistemologia şi gnoseologia (limitele cunoaşterii sau posibilitatea schimbării socialului prin intermediul cunoaşterii), etica şi morala, dreptul natural (cum să mediem între natura umană şi organizarea relaţiilor umane), filosofia religiei etc.

Abordarea filosofică a omului este centrată mai mult pe punerea problemei (a întrebării) şi mai puţin pe soluţia sau răspunsul care poate fi oferit.

Fiecare disciplină (psihologia, sociologia, istoria, antropologia etc.) dintre cele studiate oferă o anumită perspectivă şi accentuează o anumită trăsătură a omului – însă toate răspunsurile unor astfel de ştiinţe par să fie nesatisfăcătoare, întrucât par să scape din vedere tocmai esenţialul: profunzimea şi dramatismul condiţiei umane. Filosofia pare să fie disciplina care îşi asumă tocmai surprinderea acestei dimensiuni a naturii umane. Totodată acestea sunt puncte de vedere reducţioniste, limitând complexitatea la unele aspecte considerate relevante.

Bibliografie

L.Rosca, L.Dergaciov, P.Rumleanschi, „Filosofia”, Chisinau 2002

www.sursa.md

floringeorgepopovici.wordpress.com

www.autori.citatepedia.ro

http://ro.wikiquote.org

Preview document

Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 1
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 2
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 3
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 4
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 5
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 6
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 7
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 8
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 9
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 10
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 11
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 12
Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Omul ca Obiect de Studiu al Filosofiei.docx

Alții au mai descărcat și

Valențe Deontologice în Viața Publică

Destinul poporului român, ca al oricarui popor, de altfel, a facut astfel încât sa împleteasca în itele sale personalitati publice puternice si...

Viața și Opera lui Aristotel

Viata si opera lui Aristotel - Aprecieri despre Aristotel. În pragul dintre doua epoci ale antichitatii grecesti – clasica si elenista – momentul...

Comparație între Aristotel și Filozofii Moderni

Toate civilizaţiile pe care le-a cunoscut istoria umanităţii au în arsenalul lor cultural cel puţin un mit destinat rememorării gestului fondator...

Libertatea

Una din experientele fundamentale ale existentei umane este fara indoiala experienta constrangerii. Intreaga existenta umana este doar o...

Filosofie și Religie

Raportul in care se vede omul cu infinitul ,eternul si intregul si in care intra constient,isi gaseste expresia in religie.Cercetarea...

Omul și condiția umană

Preocuparea omului pentru cunoaşterea de sine este una permanentă. Discipline precum biologia, istoria, sociologia au ca obiectde cercetare fie...

Ideea de Dumnezeu la Descartes

`Descartes , dont tu vois ici la sepulture, A dessille les yeux des aveugles mortels, Et gardant le respect que l`on doit aux Autels, Leur a du...

Filosofii Sofisti - Platon, Aristotel

Termenul vine din greaca (sophisles = intelept). Sec. V debuteaza cu un numar mare de filosofi numiti sofisti care aveau conceptii diferite, dar...

Te-ar putea interesa și

Precursori ai Sociologiei

De-a lungul dezvoltarii societatii umane au fost formulate in diverse modalitati idei despre societate, realitatea sociala, relatii sociale....

Emile Durkheim

Ce este un fapt social? Émile Durkheim (1858-1917) sociolog francez, considerat unul dintre fondatorii sociologiei moderne, pe care a impus-o ca...

Lucrare la Filosofie

1.Obiectul filosofiei Orice încercare de a da un răspuns cert la întrebarea :“ce este filosofia ?”are de depăşit un obstacol , semnalat prin...

Sociologie

l.1. Începuturile sociologiei. De la cunoasterea presociologica la cunoasterea sociologica. Stiinta este conceputa ca ansamblu sistematic de...

Cursuri - Filosofie

I.1 Obiect, definiţie, caracteristici esenţiale I.2 Apariţia filosofiei şi devenirea problematicii a. condiţiile apariţiei filosofiei b. cauzele...

Filosofie

I. Specificul si rosturile filosofiei "În timp ce în stiinta e vorba despre lucruri chiar atunci când se vorbeste despre om (omul adica e privit...

Filosofie

CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA FILOSOFIEI 1. SENSURILE CONCEPTULUI DE FILOSOFIE 1.1. Consideraţii preliminare Prin filosofie o cultură...

Psihologie Sinteze Anul II

Psihologia personalităţii, ca disciplină ştiinţifică fundamentală în cadrul psihologiei, îşi propune să furnizeze studenţilor cunoştinţele de bază...

Ai nevoie de altceva?