Platon și Aristotel

Referat
8.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 5685
Mărime: 25.48KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Carmen Palacean
UNIVERSITATEA ROMÂNA DE STIINTE SI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” BUCURESTI FACULTATEA DE DREPT

Cuprins

1. Dialogurile lui Platon 1

2. Justitia la Platon 6

3. Aristotel : cele doua tipuri de egalitate 10

4. Aristotel : cele doua tipuri de justitie 13

Bibliografie selectiva

Extras din document

1. DIALOGURILE LUI PLATON

Platon se trage dintr-o familie ilustra, aristocratica, una din familiile conducatoare ale Atenei. Tatal sau, Ariston, este din neamul lui Codros, iar mama, Peristone, descinde dintr-o familie înrudita cu Solon. Varul sau este oligarhul Critias, conducatorul radicalilor în timpul celor 30 de tirani (404-403 î.e.n.).

Platon are parte de o instruire conform rangului sau social, în domeniile gramaticii, muzicii, gimnasticii si picturii. Decisiva în maturizarea sa este întâlnirea tânarului aristocrat cu Socrate (407 î.e.n.), al carui elev devine.

Statutul sau social îi promite o cariera de politician de frunte, dar epoca sumbra a Atenei, politica abuziva si luptele interne si externe ale acelor vremuri, l-au dezamagit, îndepartându-l de viata de politician. La vârsta de 28 de ani, Platon a trait cu o intensitate usor de înteles moartea maestrului si prietenului sau Socrate, sub bagheta caruia tânarul si-a început studiile.

Dupa moartea dascalului sau, tânarul cirac Platon, pleaca din Atena si duce timp de 12 ani o viata de peregrin. Calatoreste la Megara, Italia meridionala si în Sicilia, continuându-si studiile în domeniul culturii popoarelor contemporane si matematicii, faurindu-si propriul sau sistem de gândire.

Lucrând la edificiul sau teoretic, se gândeste mereu sa încerce aplicarea organizarii sociale din care descinde. Împlinind vârsta de 40 de ani, Platon pune capat peregrinarilor si se instaleaza în celebra gradina cu platani, a miticului erou Academos (Hecademos), protectorul Aticii, deschizând aici o scoala ce avea sa primeasca numele de Academie.

Asemenea lui Socrate, neobositul gânditor al esentelor, Platon, cel mai destoinic dintre discipolii sai, si-a consacrat viata întrebându-se si raspunzându-si neostenit. Spre a informa posteritatea despre dialogurile sale cu sine si a-i angaja si pe altii în opera practica împreuna cu el, acesta le-a consemnat într-un numar de 28 sau 29 de texte , carora, fiind poet si dramaturg, le-a dat înfatisarea de convorbiri cu altii (dialoguri).

Multe dintre dialogurile sale îl au ca principal personaj pe Socrate, fiul unui lucrator în piatra, un simbol al filosofiei ce se numarase poate si el printre fauritorii miracolului de marmura.

În Agora, spatiu al întâlnirilor, convorbirilor si cadru de inspiratie a unor adevarate dezbateri de idei, unde se înfruntau pacatele si virtutile neastâmparatului popor elen, s-a nascut cultul Frumosului, Binelui si Dreptatii, armonizate într-un tot unitar : Dragostea de Adevar.

De-a lungul timpului s-au transmis 36 de scrieri sub numele lui Platon, dintre care însa, critica a catalogat unele drept îndoielnice („Dialoguri suspecte”) , iar altele drept neautentice („Dialoguri apocrife”) .

Cu exceptia celor 13 „scrisori” si a câtorva „definitii”, toate aceste scrieri sunt redactate sub forma unor dialoguri fictive, în care Platon nu apare niciodata ca partener de discutie, evidentiind astfel, caracterul procesual de cautare a Adevarului. Practic, dialogurile sunt marturiile evidente ale unei îndelungate discutii ale filosofului cu sine însusi, care începute la tinerete, 50 de ani mai târziu sunt sfârsite în aceeasi maniera filosofica, fara a oferi un raspuns definitiv, ci numai argumente si contraargumente în jurul solutiei de care se simte atasat.

Dupa unii cercetatori , Dialogurile lui Platon se împart în 4 categorii :

1. Dialoguri timpurii („socratice”), care au in prim-plan problema esentei virtutii : Apararea lui Socrate, Criton, Ion, Euthyphron, Lahes, Charmides, Lysis si Protagoras ;

2. Dispute cu sofismul : Gorgias, Euthydemos, Cratylos, Menon, Republica (Cartea I) ;

3. Teoria Ideilor si filosofia sociala : Symposion (Banchetul), Phaidon, Republica (Cartile II-X), Theaitetos, Parmenide, Phaidros ;

4. Opere târzii : Sofistul, Omul politic (Politicus), Philebos, Timaios (Filosofia naturii), Critias, Nomoi.

Platonicianul român Ion Banu ne propune o clasificare structurala a dialogurilor lui Platon, ca parte a procesului de formare si modificare a liniei teoretice generale a platonismului, respectiv a Teoriei Ideilor :

1. Dialogurile primei faze structurale , împartite la rândul lor în 3 subgrupe :

Preview document

Platon și Aristotel - Pagina 1
Platon și Aristotel - Pagina 2
Platon și Aristotel - Pagina 3
Platon și Aristotel - Pagina 4
Platon și Aristotel - Pagina 5
Platon și Aristotel - Pagina 6
Platon și Aristotel - Pagina 7
Platon și Aristotel - Pagina 8
Platon și Aristotel - Pagina 9
Platon și Aristotel - Pagina 10
Platon și Aristotel - Pagina 11
Platon și Aristotel - Pagina 12
Platon și Aristotel - Pagina 13
Platon și Aristotel - Pagina 14
Platon și Aristotel - Pagina 15
Platon și Aristotel - Pagina 16
Platon și Aristotel - Pagina 17
Platon și Aristotel - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Platon si Aristotel.doc

Alții au mai descărcat și

Filosofia politică a lui Niccolo Machiavelli

În loc de introducere În înţelesul actual de perioadă istorică, noţiunea de „Renaştere” datează de-abia de un secol, afirmă A. Oţetea. Primul care...

Viața și Opera lui Aristotel

Viata si opera lui Aristotel - Aprecieri despre Aristotel. În pragul dintre doua epoci ale antichitatii grecesti – clasica si elenista – momentul...

Platon - paradigma sufletului

„ Este vazatorul nevazut, ascultatorul de neascultat, ganditorul de negandit, intelegatorul de neinteles”. Conditia sufletului si definirea...

Despre filosofie

Încercarea de a stabili ab initio ce este filosofia este dificilă dar de neocolit, întrucît orice introducere în studiul filosofiei implică...

Aristotel

ARISTOTEL (384 – 322 î. Hr.) În urma cu peste 2000 de ani, în 322 î.e.n., la Chalcis, în Eubeea, în împrejurari obscure se petrecea din viata...

Socrate

Figura stimulatoare si incomoda din dialogurile de tinerete ale lui Platon, Socrate a reprezentat punctul de cotitura al filosofiei grecesti, prin...

Filosofia Sofiștilor

1.Date generale În etapa clasică activează mari creatori de culturi, conducînd lao adevărată înflorire a culturii.Centrul principal îl reprezintă...

Învățătura Sofiștilor despre Om și Societate

Introducere Sofistica aduce în filosofie un sentiment de amăgeală,de minciuni.Sofiştii considerau că nu exista adevăr absolut că există doar...

Te-ar putea interesa și

Sensul Eshatologic al Creației

Introducere Motivaţia alegerii temei Sensul eshatologic al creaţiei ca teză de doctorat provine din profunda convingere că teologia ortodoxă se...

Activitati specifice în cdi pentru punerea în valoare a abilităților practice

Introducere Lucrarea de față este rezultatul unei cercetări pe care am facut o si care are ca scop punerea în evidență a relației dintre gândirea...

Gândirea Economică în Antichitate și Evul Mediu

Tema 5. Doctrina lui Thomas D’Aquino şi influenţa acesteia asupra gândirii economice a Evului Mediu 16 Tema 1. Organizarea social şi idealul moral...

Istoria gândirii economice în antichitate și evul mediu

1.Antichitate 1.1. Orientul Antic Pentru perioada de început, la toate popoarele Orientului antic (egiptenii, asiro-babilonienii, evreii) exista...

Statul ideal în concepția lui Platon, Aristotel

CAPITOLUL I STATUL IDEAL ÎN CONCEPŢIA LUI PLATON Economia a fost legată dintotdeauna de social. Fără sfera socială domeniul economic nu putea...

Principalele Idei Politice ale lui Platon și Aristotel

Platon si Aristotel, doi filosofi ai celui de-al IV-lea secol, au avut viziuni aflate la poli opusi, privind politica si filosofia în general....

Religie și dezvoltare economică - creștinismul

1 CREȘTINISMUL 1.1 Istoric și răspândire Mișcarea creștină a luat naștere printre cei săraci și needucați, din acest motiv nu avem scrieri ale...

Grecia Antică

GRECIA ANTICĂ Heraclit - cosmosul şi dialectica “psiche”-ului; gândirea necesităţii şi a cauzalităţii. Parmenide - principiul conservării;...

Ai nevoie de altceva?