Pozitivismul Legal Exclusiv

INTRODUCERE

Pozitivismul legal este considerat de multi filosofi a fi teoria filosoficã a momentului si se referã la faptul cã existã reguli conventionale de recunoastere(sursele legii) care stabilesc felul în care legea este creatã, modificatã sau anulatã. Toti sustinãtorii pozitivismului legal sunt de acord cã existã sisteme juridice libere de constrângeri morale, diferentele între acestia aparând in momentul în care o parte din ei sustin cã aceste constrângeri morale pot exista (acesti filosofi sunt sustinãtori ai pozitivismului legal inclusiv), în timp ce altii neagã existenta acestui tip de constrângeri (sustinãtorii pozitivismului legal exclusiv). Pozitivismul legal include douã teorii : teoria socialã si teoria separabilitãtii. Prima tezã, cea socialã se referã la faptul cã validitatea legalã depinde de faptele sociale’ iar cea de-a doua tezã afirmã ca legea si morala sunt distincte. Ronald Dworkin încearcã sã combatã pozitivismul legal, considerându-l o teorie nepotrivitã, o teorie semanticã.

Pe scurt, pozitivismul legal exclusiv, în viziunea lui Andrei Marmor, se referã la faptul cã „validitatea legalã este epuizatã de referirea la sursele conventionale ale legii : orice lege are la bazã o sursã, iar orice nu are la bazã o sursã nu este lege” . Sursele pe baza cãrora legea este construitã nu includ argumente morale, ci promulgarea legilor si utilizarea lor în practica juridicã(deciziile luate de judecãtori). Printre sustinãtorii pozitivismului legal exclusiv se numãrã Joseph Raz, Andrei Marmor, Scott Shapiro.

POZITIVISMUL LEGAL INCLUSIV

De cealaltã parte se aflã pozitivismul legal inclusiv, care sustine cã legea e recunoscutã ca atare pe baza conventiilor sociale, pânã în acest punct fiind de acord cu pozitivismul legal exclusiv, dar considerã si cã unele principii morale sau politice pot deveni legi în virtutea faptului cã sunt morale. Sustine si cã regulile de recunoastere pot contine criterii morale, iar validitatea legii poate fi datã de continutul sãu moral.

Toate aceste teze sunt combãtute de cãtre pozitivismul legal exclusiv, care încearcã sã demonstrezi invaliditatea lor.

TEZA SURSELOR

Cum am mentionat in definitia pozitivismului legal exclusiv de mai sus, validitatea legilor depinde de sursele recunoscute conventional ale dreptului. Andrei Marmor identificã douã motive care sustin aceastã tezã, si anume : natura conventionalã a legii si natura autoritativã a legii.

a) Natura conventionalã a legii

În ceea ce priveste primul argument, cel al naturii conventionale a legii, el se bazeazã pe natura constitutivã a regulilor de recunoastere si pe fundamentul conventional al legii. Regula de recunoastere este cea care stabileste care este originea legii, pedigriul