Problema Răului la Sfantul Augustin

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 1829
Mărime: 21.53KB (arhivat)
Cost: 4 puncte

Extras din document

Născut în 354 la Tagaste, oraş din Nordul Africii, dintr-o mamă creştină şi un tată păgân, Augustin Aurelius este cel care va juca un rol central în dezvoltarea învăţăturii creştine, alături de figuri marcante, precum: Atanasie cel Mare, Grigorie Teologul, Vasile cel Mare, Ioan Damaschin şi care va ajunge să fie desemnat de către posteritate cu titlul de “sfantul”, sau “fericitul” Augustin. Educaţia sa se desfăşoară, în copilărie, sub supravegherea şi îndrumarea unui sclav, lucru caracteristic familiilor nobile din acea perioadă, continuând apoi cu şcoala de la Tagaste, urmată de cea de la Madaura şi Cartagina. Găseşte sistemul de învăţământ nepotrivit caracterului şi intereselor sale, ceea ce-l va face să fie, de-a lungul întregii sale veţi, mai mult un autodidact. Studiază geometria, literele, retorica, pe ultimele două ajungând să le predea ulterior. În 373, la vârsta de 19 ani, în timpul studiilor sale la Cartagina, are loc evenimentul care va declanşa interesul său pentru filosofie: lectura unui dialog astăzi pierdut al lui Cicero, “Hortensius ”. În aceeaşi perioadă intră în contact cu maniheii, a căror pretenţie de a avea acces la explicaţia existenţei lumii şi de a ajunge la credinţa desăvârşită pe o cale strict raţională îl atrage pe tânărul căutător de adevăr care era pe atunci Sfântul Augustin. Fascinaţia maniheică va dispărea însă în timp, luându-i locul o admiraţie profundă pentru pentru personalitatea şi ideile Sfântului Ambrozie, episcop de Medionalum, pe care îl întâlneşte în 384, an în care obţine catedra municipală din acest oraş. Perioada următoare va însemna întâlnirea Sfântului Augustin cu scrierile neoplatonice şi, prin ele, cu adevărata metafizică. Neoplatonismul va avea o mare influenţă asupra Sfântului Augustin, doctrina sa conturându-se pe fundalul neoplatonist al secolului al IV-lea. La vârsta de 33 ani, în urma atâtor strădanii pentru aflarea adevărului, îmbrăţişarea acestuia se săvârşeşte prin convertirea lui Augustin şi primirea sfântului Botez. În continuare, gândirea augustiniana va fi caracterizată de o împletire a filosofiei (implicit raţiunii) cu credinţa, propunându-şi “de aici înainte să ajungă, prin credinţa în Scripturi, la înţelesul învăţăturii lor”.

Étienne Gilson realizează o sistematzare a scrierilor augustiniene, distingând trei mari etape în dezvoltarea acestora, în funcţie de perioada în care au fost concepute, de ocupaţia şi preocupările Sfântului Augustin la acea dată. Prima etapă o constituie perioada în care acesta era catehumen şi cuprinde lucrări precum: “Contra de academicos” (386), “De beata vita” (386), “De ordine” (386), “Soliloquia” (387), “De imortalitate animae” (387), “De musica” (387-391) În această perioadă este cea mai pregnantă predilecţia pentru speculaţia filosofică. Cea de-a două etapă, marcată de perioada dintre botez şi hirotonire, înregistrează scrierile: “De quantitate animae” (387-388), “De genesi contra Manichaeos” (388-390), “De libero arbitrio” (388-395), “De magistro” (389), “De vera religione” (389-391), “De diversis questionibus” (389-396). Etapa a treia începe odată cu hirotonia Sfântului Augustin, este caracterizată de o implicare profundă în problemele teologice şi cuprinde lucrările: “De genesi ad litteram liber imperfectus” (393-394), “De doctrina christiana” (397), “Confesiuni” (400), “De trinitate” (400-416), “De civitate dei” (413-426), “De anima et eius origine” (419-420), “Retractari” (426-427).

În Evul Mediu, epocă în care chestiunile de ordin moral stau la baza preocupărilor atât filosofice, cât şi religioase, problema răului ocupă un loc central în ansamblul acestora în general şi în gândirea Sf. Augustin în particular. Încă din perioada tinereţii “răul” îl preocupa în esenţa sa, declarând apoi în “Confesiuni” că el nu consideră problema răului ca fiind “descurcată” şi “lămurită”. Pentru a putea înţelege întregul demers elaborat de către Augustin în vederea stabilirii originii şi naturii răului este necesară înţelegerea perspectivei din care abordează el problema. Astfel, Sfântul Augustin porneşte în cercetarea sa de la premisa incontestabilă a existenţei unui Dumnezeu care este Binele suprem, neschimbător şi necoruptibil şi a cărui creaţie nu poate fi altfel decât bună, afirmând că: “oricare ar fi fost ea [cauza răului], eu unul găseam cu cale că aceasta ar trebui să fie cercetată, astfel încât să nu fiu constrâns, din cauza ei, să cred că Dumnezeu cel neschimbător este schimbător, ca nu cumva să devin eu însumi ceea ce căutam să aflu”.

Sfantul Augustin porneste de la cercetarea naturii raului, considerand indispensabila cunoasterea acesteia, in vederea aflarii originii raului: “Atunci cand cercetez de unde vine raul, trebuie sa cercetez mai intai ce este raul. Cum sa cunosti de unde vine raul, daca nu stii mai intai ce este, pentru ca sa nu cauti originea unui lucru necunosut (ceea e este absurd)” . In viziunea sa, Dumnezeu, Binele “absolut si imuabil”, a creat, din nimic, natura, care este, in esenta, buna, intrucat este creata de Dumnezeu si coruptibila, deoarece nu este create din fiinta Sa, ci din nimic. Fiinta, intrucat este create si exista, este echivalenta cu binele. Raul este opus binelui, deci nu este posibil ca raul sa fie fiinta. Concluzia la care ajunge Sfantul Augustin este ca raul nu are o substanta proprie, nu constituie o fiinta ca atare, ci reprezinta o privatie, o lipsa a binelui. Conceptia sa este opusa celei promovata de catre manihei, conform careia raul este dat de materie si isi are propria fiinta. Atitudinea Sf. Augustin fata de problema raului este influentata de doctrina platonica, din care sunt inspirate idei precum: inexistenta unei finite a raului, raul vazut ca lispa a binelui si ca o consecinta a libertatii corupte a omului.

Preview document

Problema Răului la Sfantul Augustin - Pagina 1
Problema Răului la Sfantul Augustin - Pagina 2
Problema Răului la Sfantul Augustin - Pagina 3
Problema Răului la Sfantul Augustin - Pagina 4
Problema Răului la Sfantul Augustin - Pagina 5
Problema Răului la Sfantul Augustin - Pagina 6
Problema Răului la Sfantul Augustin - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Problema Raului la Sfantul Augustin.docx

Alții au mai descărcat și

Etica lui Kant

Capitolul 1. Datoria Termenul datorie poate fi analizat fie la nivelul simţului comun, ca “datorie, în genere”, fie la un nivel specializat, de...

Filosofia lui Toma de Aquino

Introducere Toma de Aquino este, poate, figura cea mai mare a filosofiei scolastice în perioada ei de mare înflorire în secolul 13. Scolastica...

Dialogul Phaidon și adevărul ca paideia

Motto: „Singură gândirea originarâ ascunde în sine acea bogăție care nu poate fi epuizată, ci doar înțeleasă de fiecare dată „mai bine”, adică...

Teoria Cunoașterii în Dialogul Platonician Phaidon

,,Tot ceea ce există, există în virtutea a ceea ce ființează în mod real și anume'' (Platon). Acestea sunt, așa cum susține filosoful, idéai. Se...

Filosofie și teologie în opera lui Toma d"Aquino

Date biografice și opera autorului Toma d”Aquino (1225-1274) este considerat făuritorul principal al filosofiei, noua specificare a epocii...

Eseu - Doua Concepte despre Libertate

Sunt foarte multi factori in jurul nostru care ne influenteaza deciziile, de orice natura ar fi acestea. Societatea este fara indoiala in oarecare...

Rezumat - Banchetul de Platon

Platon s-a născut la Atena în 428 î.C.- în primul an al celei de-a 88 olimpeade , în ziua a şaptea din luna Thargelion , în aceeaşi zi în care...

Te-ar putea interesa și

Cunostinta si Credinta in Dumnezeu - Cele spre Descoperirea Adancului Inepuizabil si Nemuritor al Omului

I N T R O D U C E R E Ca absolventă a Facultăţii de teologie Ortodoxă am căutat în bogăţia temelor creştine - bogăţie descoperită de-a lungul...

Responsabilitatea Morală și Pastorală a Preotului într-o Societate Pluralistă și Secularizată

Introducere Dumnezeu cheamă pe omul dintotdeauna, de ieri, de azi şi de mâine la un "dialog etern al iubirii" în care să-şi împlinească vocaţia sa...

Raportul dintre cosmogonia mozaică și cosmogonia popoarelor antice

I.a. Superioritatea concepţiei mozaice despre lume fata de cele păgâne. Una dintre problemele fundamentale ale tuturor religiilor şi ale tuturor...

Libertatea și Harul

PREZENTARE Libertatea constituie un ideal pentru majoritatea contemporanilor noştri. Ea este preţuită mult şi căutată cu pasiune. Popoare întregi...

Providența Divină

INTRODUCERE După invăţătura creştină, Dumnezeu a creat lumea din nimic,căci însuşi termenul a crea( în ebraică bara), prin care se arată...

Generalitati despre Virtuti

INTRODUCERE Viata duhovniceasca a crestinului este o permanenta încordare si lupta de eliberare deplina de pacat si de efectele sale, ai de...

Identificarea Cuvântului în Noul Testament

Termenul “συνείδησις” (sineidisis) 1. Identificarea cuvântului în Noul Testament (nr. de apariţii şi locurile): Substantivul grecesc „συνείδησις”...

Doctrina Trinitară la Sfântul Augustin

INTRODUCERE Păstrând întâietatea pentru Sfântul Pavel, Apostolul Neamurilor şi figura centrală din extinsa arie a creştinismului, Sfântul...

Ai nevoie de altceva?