Relatia Filosofie - Stiinta

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Relatia Filosofie - Stiinta.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Constantin, Nedelcu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Filosofie

Extras din document

RELATIA FILOSOFIE - STIINTA

Eseul prezent încearca sa degajeze o concluzie referitoare la raportul filosofie-stiinta, din perspectiva unora dintre discursurile pe aceasta tema din sec. XX, secol în care tema devine problematica.

Se va contura specificul fiecarui mod de a cunoaste, se vor identificaa posibilele influente negative ale unuia asupra celuilalt, se vor puncta principalele moduri de a raporta filosofia la stiinta, argumentându-se în favoarea unuia dintre modele.În final, am dori sa cercetam ideea necesitatii filosofice si modalitatea acestei necesitati.

Ortega y Gasset, în "Ce este filosofia?", pornind de la întrebarea asupra întamplarii din viata omului de a filosofa, construieste ca raspuns un întreg demers filosofic, în cadrul caruia se articuleaza si o viziune asupra relatiei filosofie- stiinta.

Pentru Ortega filosofia este "cunoasterea universului" , cunoastere de un dramatism particular si un eroism intelectual specific acestea activitati a spiritului. Am puteaa explicaa acest eroism, ca acel ceva al filosofiei, care se opune tentatiei existente în orice organism de a se desprinde de prezent si a se face încetul cu încetul arhaic (p.51), un ceva care corespunde unei asumari a destinului. Filosoful refuza trecutul, cu supozitiile sale, constituindu-si filosofarea ca un sistem de adevaruri constituit, fara a admite ceva ce nu poate fi dovedit în cadrul acestui sistem. Pentru filosof "universul e vocabula enorma si monolitica, ce, asemeni unei gesticulatii vaste si vagi, mai degraba ascunde decât enunta acest concept viguros : tot ce se gaseste(p.71).

Obiectul filosofiei este straniu si radical diferit de orice altceva, prin " tot ceea ce se gaseste" întelegându-se lucruri reale, fizice, spirituale, ireale, ideale, fantastice, dar în masura în care constitue totul.

Obiectul filosofiei este cel care nu poate fi dat, cel care-i este filosofului la început total necunoscut, este nici unul din celelaalte obiecte, el fiind totul, acel tot care nu lasa nimic în afara sa si, prin urmare, singurul obiect îsi este suficient siesi.

În viziunea lui Ortega y Gassett omul de stiinta nu se apropie nici pe departe prin gestul eroic de obiectul sau. Omul de stiinta începe prin a delimita o portiune din Univers, prin a-si limita problema proprie, care altfel, nefiind absoluta, înceteaza partial a mai fi problema. Caci se începe cu o problema si cu ceva care se stie. Fizicianul si matematicianul cunosc cu anticipatie întinderea si atibutele esentiale ale obiectului cunoasterii lor, începând de fapt cu ceva pe care-l iau drept stiut, nu cu o problema.

O alta diferenta între filosofie si stiinta este sensul pe care-l are în fiecare din acestea doua moduri vocabula "cunoastere". Pentru stiintele particulare cunoasterea e solutie pozitiva si concreta a unei probleme, patundere perfecta a obiectului de catre intelectul subiectului.

Astfel, stiinta este conceputa ca o serie de solutii date unor probleme. Pentru a fi filosofie un ansamblu de reflectii trebuie sa se constituie ca creatie universala, integrala, un sistem absolut al intelectului. Pentru a fi universala, trebuie ca filosofia sa-ti asume constitutiv obligatia de a se confrunta cu orice problema. Aceasta însa presupune un risc. Exista posibilitatea ca lumea sa fie o problema în sine insolubila. Pentru filosofare are primat constiinta problemei, iar nu solutia, care se poate sa nu fie data la un moment dat. Pragmatismul, în cadrul caruia o problema insolubila nu este problema, nu este considerat de Ortega filosofie , ci "teoria sincera în care se exprima modul cognitiv al stiintelor particulare" (p. 73).

Adevarul stiintific este altfel decât cel filosofiic Ortega y Gasset considerra ca exactitatea si rigoarea previziunilor stiintifice sunt dobândite de stiinta experimentala cu pretul mentinerii sale într-un plan de probleme secundare. Ortega considera ca doar filosofia încearca sa dea raspuns întrebarilor prime, decisive. Adevarul filosofic va fi astfel suficient, dar inexact; adevarul stiintific este insuficient, dar exact.

Esentiala în cadrul viziunii sale asupra relatiei filosofie-stiinta, aceasta comparatie a adevarului stiintific cu cel filosofic are drept consecinta o subordonare fundamentala a stiintei fata de filosofie: "«Adevarul stiintific» este un adevar exact, dar incomplet si penultim, care se integreaza obligatoriu în altfel de adevar, ultim si complet, chiar daca inexact, pe care n-as vedea nici un inconvenient sa-l numim "«mit »" (8p. 75).

Adevarul filosofic are calitatea de a fi mai radical, mai esential; atributul adevarului stiintific de a fi exact nu este un indiciu de superioritaate al acesstuia întrucât fiind existenta certa a stiintei si relatia adevar filosofie-adevar stiintific, filosofia devine ea însasi necesara.

În masura în care se va dovedi existenta unui temei în virtutea caruia omul, fiind ceea ce este, sa fie harazit filosofiei, filosofia va fi nu numai necesara, ci si inevitabila. Faptul ca filosofia este necesara stiintei înseamna ca îi este necesar macar un individ care sa fi creat adevarul filosofic; faptul ca filosofia este inevitabila, implica însa faptul de a fi o necesitate esentiala filosofia pentru fiecare individ uman în parte, necesitate ce izvoraste din fiinta însasi si care nu-i survine în mod accidental din afara.

Filosofia raspunde unei nevoi a intelectului de a fi ceea ce este, afirma Ortega y Gasset în lectia a 5-a din "Ce este filosofia?". Ea nu se iveste dintr-o ratiune de utilitate si nici dintr-o iratiune de capriciu , ci este constitutiv necesara intelectului. Filisofia înseamna a-i cauta lumii care ne este data prin simturi, integritatea, filosofia completeaza lumea si a obtine ca Univers. Caci lumea este un obiect insuficient si fragmentar întemeiat pe ceea ce nu este el; "fiinta".

Fisiere in arhiva (1):

  • Relatia Filosofie - Stiinta.doc

Alte informatii

Facultatea de stiinte administrative