Republicanismul lui Kant și Liberalism internațional

Ideea de „republicanism” înaintată de Immanuel Kant propunea o construcție federativă din care să facă parte, treptat, toate statele lumii. În cartea sa „Spre pacea eternă”, Kant structurează drumul spre această federație prin articole. Astfel există articolele care ar trebui să stea la baza păcii eterne și se regăsesc în primul capitol. Acestea sunt în număr de șase și condiționează aspecte precum „Armatele regulate, cu timpul, trebuie desființate complet” sau „Niciun stat nu trebuie să se amestece cu forța în constituția și conducerea altui stat. (Kant 1999, 390-391). Aceste articole definesc cadrul ideal în care pacea ar putea fi realizată și aduce în discuție autonomia statului, suveranitatea, poporul și intervențiile militare. Am putea aprecia faptul că I. Kant punea bazele un soi de regim/instituție pe care să se fundamenteze modelul cosmopolit (federația tuturor statelor).

În capitolul al doilea se regăsesc articolele definitive pentru pacea eternă dintre state. Acestea definesc mai degraba aspecte organizatorice și de functionare, atat a statelor pe plan intern cât și în relația lor cu celelalte state. Astfel, primul articol definitiv pentru pacea eternă este reprezentat de constituția civilă a statelor care ar trebui să fie republicană. (Kant 1999, 394) (Observăm că ideea de republicanism s-a transformat în democrație în zilele noastre iar pe principiul „statele democrate nu poartă războaie între ele” se dorește o oarecare uniformizarea sistemului internațional format în majoritate din state democrate. Putem corela acest aspect cu intervențiile Statelor Unite ale Americii pentru a „restabili pacea” sau pentru a susține la putere un personaj politic care să instituie democrația și principiile ei. Cele mai bune exemple în acest sens sunt intervențiile din Orientul Mijlociu.)

Al doilea articol definitiv pentru pacea eternă „Dreptul internațional trebuie să fie întemeiat pe un federalism al statelor libere” (Kant 1999, 398). Acest articol este foarte important prin prisma faptului că ne va ajuta să legăm conceptul de repulicanism/model cosmopolit cu cel de liberalism internațional. Kant spune că statele pot fi judecate ca indivizi separați în starea lor naturală. Deci în modelul propus de Kant statele s-ar afla într-o relație de egalitate ci nu într-o relație de tipul superior-inferior, conducător-supus. „Aceasta ar fi o ligă a națiunilor” (Kant 1999, 399)

Pe plan internațional Kant consideră cooperarea ca fiind în principal irelevantă atunci când iei în calcul responsabilitatea tuturor actorilor globali. Conceptul principal prin care Kant explică relațiile interstatale este moralitatea. Astfel în concepția sa moralitatea justifică cooperarea și niciodată invers. (Nardin și Mapel. (eds). 2007, 142). Plecând de la imperativul categoric enunțat de Kant: „acționează numai conform acelei maxime prin care să poți să vrea totodată ca ea să devină o lege universală”, putem spune că într-o federație de republici pacea va exista bazându-ne și pe acest principiu. Statele vor acționa într-un mod în care și-ar dori ca și celelalte state să acționeze.

În concepția lui Doyle, pe baza celui de-al treilea articol definitiv in vederea păcii eterne, dreptul cosmopolit al ospitalității permite un spirit al comerțului care va acapara toate națiunile mai devreme sau mai tarziu fapt ce va duce la promovarea păcii și evitarea războiului. (Doyle 1986, 1161). Statele au de câștigat mai mult dacă permit comerțul internațional decât dacă devin autarhii. Piața internațională oferă capacitatea statelor de a acumula bunuri și servicii care nu merită produse/nu pot fi produse pe teritoriul unui stat, astfel comerțul internațional creează o situație de win-win.