Specificul Utilitarismului Milian

1) Introducere

În lucrarea de faţă voi încerca pe cât posibil sa evidenţiez specificul utilitarismului lui John Stuart Mill, precum şi rolul său, mai exact cu ce se ocupă utilitarismul. Scopul acestei lucrări este acela de a analiza epoca în care s-a introdus ceea ce se cheamă utilitarism, care este rolul său, dar nu în ultimul rând şi ce este el.

Voi începe aşadar prin a face o scurtă prezentare a aceluia care a scris despre această teorie a utilităţii, şi anume a lui J. S. Mill. El se naşte în anul 1806, (20 mai) Pentonville, Londra. Mill este totodată şi cel care formează Societatea Utilitaristă (1822). În anul 1865 Mill ajunge să fie membru al Parlamentului, astfel devenind Lord Rector la St. Andrew’s University, dar din păcate va pierde acest loc în anul 1868 şi alege să se retragă la Avignon cu Helen Taylor. J. S. Mill se stinge din viaţă în anul 1873, la Avignon, unde va fi şi îngropat, alături de soţia sa.

„Utilitarismul” al lui J. S. Mill este una din operele cele mai celebre ale lui, aici ilustrându-se o doctrină morală bazată pe teoria ştiinţifică a naturii umane.

2.1. Când a apărut utilitarismul?

Înainte de a face o scurtă istorisire a utilitarismului aş putea afirma că există, de asemenea, o serie de detalii referitoare la apariţia operei clasice de filosofie morală „Utilistarismul” lui John Stuart Mill, precum:

- este o carte care la rândul ei a stârnit interesul multor oameni importanţi din filosofie şi a stârnit foarte multe comentarii critice;

- este cea care pune bazele unui curent foarte important şi anume ale utilitarismului modern;

- a fundamentat o tradiţie de gândire şi anume tradiţia utilitaristă.

Teoria utilităţii va fi susţinută încă de la Epicur menţinându-se până la Bentham. Mai întâi această carte a Utilitarismului a apărut ca o serie de trei eseuri în revista Fraser’s Magazine (octombrie – decembrie 1861) fiind publicată sub formă de volum în 1863. Autorul ei John Stuart Mill este considerat a fi „cel mai mare filosof britanic al secolului al nouăsprezecelea” . Influenţa şi prestigiul pe care această operă a avut-o asupra societăţii a fost comparată cu opere precum cea a lui Hegel, în Germania, şi Aristotel, în evul mai târziu.

În ceea ce priveşte tema ilustrată în opera lui Mill reprezintă introducerea unei teorii utilitariste care se bazează pe un fundament care face apel la moralitatea umană, mai exact se face o clasificare a sensului şi întemierea principiului unic al moralităţii. Aceasta este după câte vom observa în cele ce urmează tema centrală a Utilitarismului.

Aş dori să încep cu o remarcă referitoare la ceea ce susţin utilitariştii, prin a constata că ei sunt cei care susţin că viaţa înseamnă a trăi fericit, prin fericire referindu-se strict la faptul că avem parte doar de plăcere, dând la o parte ceea ce înseamnă durere. Durerea nu este nimic altceva decât nefericire şi privarea de plăcere. Dar, cum în această lucrare mă voi referi strict la procedura miliană înseamnă că subiectul dezbătut va fi legat de fericire şi plăcere. Când vorbesc de plăcere nu înseamnă că mă refer numai la acea plăcere rezultată în urma unor diferite senzaţii, ci a acelora care au o valoare mult mai mare, utilitariştii fiind de acord că ea există numai la nivel raţional.

Conform principiului utilităţii: „Unele genuri de plăcere sunt mai dezirabile şi mai valoroase decât altele”. Acest principiu al utilităţii va fi denumit mai târziu, de Bentham: „Principiul celei mai mari fericiri”, acesta având rolul de a forma o altă concepţie şi tratare a moralităţii, deşi până în acea vreme, societatea nu îl plăcea foarte mult pe Bentham, chiar ajunseseră în stadiul de dispreţ. Lucrarea lui Mill a fost una din alte lucrări care la rândul ei a fost interpretată în nenumărate rânduri. Unii erau de acord cu faptul că, ceea ce Mill doreşte să transmită prin intermediul acestei lucrări reprezintă o explicaţie a sentimentelor morale ale oamenilor, alţii erau de părere că constituie o identificare şi totodată o justificare a principiului sau standardului moralităţii, din care trebuiau sa parcurgă o întreagă doctrină. Mai au existat şi alţi autori care au urmărit în lucrarea lui Mill o justificare a codurilor morale existente sau au dorit să facă o clasificare şi întemeiere a datoriilor morale, iar alţii care au vizat explicarea caracterului ori sistematizarea unei cazuistici morale, iar lista compusă din alţi autori care au comentat lurarea lui Mill ar mai putea continua, dar mă rezumăm doar la aceştia.